Mass-media tradițională pierde treptat teren în fața rețelelor sociale și a influencerilor, iar consumul de știri se schimbă. În multe țări, publicul urmărește mai rar informațiile prin canalele clasice și declară un nivel mai scăzut de încredere în jurnalism, potrivit Digital News Report 2025, publicat în vara anului trecut de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului. În acest context, tot mai multe redacții caută formate alternative de comunicare cu publicul, iar newsletterele revin în atenție ca instrument de informare directă. Și în Republica Moldova, în ultimii ani, mai multe instituții media au început să dezvolte newslettere, fie ca produse editoriale de sine stătătoare, fie ca extensii ale comunicării cu propriul public. Mai mulți manageri de instituții media din Moldova descriu, din experiența lor, de ce au ales e-mailul drept canal de comunicare, cum este folosit acest format și ce presupune el în practică: cine îl primește, ce conține și ce se află în spatele inboxului.
CE NEWSLETTERE TRIMIT REDACȚIILE ȘI CUI SE ADRESEAZĂ
Deși folosesc același canal, redacțiile propun formate diferite de newsletter, adaptate publicului căruia i se adresează și obiectivelor editoriale urmărite.
La Ziarul de Gardă (ZdG), bunăoară, redacția gestionează în prezent un singur newsletter, destinat comunității care susține financiar instituția prin platforma Patreon. El ajunge la peste 1.000 de persoane care donează lunar și este conceput ca un produs exclusiv pentru membrii comunității. Newsletterul este transmis și într-o versiune tradusă în limba engleză – pentru susținători, donatori, jurnaliști și experți străini interesați de Republica Moldova și de jurnalismul de investigație. „Am simțit nevoia unui spațiu de comunicare mai personal, în care să putem explica deciziile editoriale, să oferim context din culisele redacției și să consolidăm această relație bazată pe transparență și respect reciproc”, precizează Victor Moșneag, redactorul șef al ZdG.
Și pentru Moldova.org, newsletterul este un produs dedicat exclusiv comunității de susținători de pe Patreon. Redacția trimite lunar newsletterul „Lună Plină”, care combină o temă centrală a lunii cu informații despre activitatea internă a redacției. Instituția are o comunitate de aproximativ 400 de oameni care au acces la acest newsletter. „Oferim comunității noastre de pe Patreon atât o viziune diferită asupra unui subiect mult discutat, cât și informații din «bucătăria internă» a redacției Moldova.org”, subliniază Ana Gherciu, directoarea pe dezvoltare.
În cazul NewsMaker, newsletterul funcționează ca un produs editorial de informare zilnică. NM Espresso este trimis de marți până sâmbătă, dimineața, și conține un sumar al principalelor evenimente. Newsletterul este expediat gratuit în trei limbi – română, rusă și engleză – și are, în prezent, peste 1.500 de abonați activi. Conținutul este publicat și pe site-ul NewsMaker, pentru cititorii care preferă lectura pe platforma redacției. Redactora-șefă Stela Untila susține că, la etapa actuală, „NM Espresso este o parte integrantă a identității NewsMaker și una dintre cele mai stabile punți de comunicare cu cititorii noștri”.
DE CE NEWSLETTER CÂND EXISTĂ SITE ȘI REȚELE SOCIALE?
Dincolo de rolul de produs pentru comunități, newsletterul este văzut de redacții și ca o alternativă la canalele clasice de distribuție a informației.
Victor Moșneag susține că, pentru ei, newsletterul oferă un tip de comunicare pe care formatele clasice îl fac mai greu posibil. El explică faptul că site-ul, ziarul și rețelele sociale sunt esențiale, dar funcționează prin intermediul algoritmilor și impun adesea limite când vine vorba de profunzime, nuanță și dialog. „Newsletterul ne permite să ieșim din această logică a vizibilității condiționate, să comunicăm fără intermedieri și să ne adresăm direct unei comunități care ne cunoaște și ne susține. Din punct de vedere strategic, el răspunde nevoii de fidelizare și de consolidare a unei comunități active, nu doar de atingere a unor cifre de trafic”, explică el.
Ana Gherciu descrie newsletterul ca un format care poate răspunde unei oboseli a publicului față de fluxurile rapide din online. „Toate platformele existente au devenit obositoare pentru public. În comparație, newsletterele îți dau senzația de mai multă intimitate, de mai multă apropiere și oferă un spațiu în care nu ești bombardat de foarte multă informație”, argumentează ea.
În cazul NewsMaker, Stela Untila spune că newsletterul nu este un format nou pentru redacția pe care o reprezintă: „El a apărut acum aproape zece ani, într-o perioadă în care piața media digitală din Moldova era mult mai puțin diversificată, iar newsletterele nu erau deloc o practică obișnuită”. Ea mai precizează că rațiunea a fost una „simplă și strategică”: redacția și-a dorit ca informația să ajungă la un public cât mai larg într-un format „curat”, „fără zgomotul rețelelor sociale” și „fără a depinde de algoritmii platformelor”. În plus, formatul de dimineață a contribuit la fidelizarea publicului, pentru că „pentru mulți cititori, NM Espresso a devenit un ritual matinal”.
ORGANIZARE, COSTURI ȘI VENITURI
Pe lângă conținut, newsletterele presupun și o organizare editorială distinctă, precum și resurse dedicate.
Stela Untila prezintă NM Espresso ca un produs care „a adus o rutină nouă și a necesitat o organizare strictă: un autor dedicat, un editor care verifică informațiile, o persoană responsabilă de partea tehnică și gestionarea platformei de expediere și doi traducători”. Din perspectiva costurilor, newsletterul implică salariile celor care muncesc la el și abonamentul pentru platforma de expediere.
Ana Gherciu spune că newsletterul pentru Patreon a funcționat permanent, iar rata de deschidere este de 60–70% dintre abonați. Comunitatea este formată atât din persoane din Republica Moldova, cât și din diasporă, iar susținerea financiară se ridică la aproximativ 1.400 de dolari pe lună.
La ZdG, newsletterul este descris și ca un produs plătit de comunitate. Victor Moșneag îl prezintă drept „o modalitate de a mulțumi oamenilor care aleg să ne susțină, o modalitate de a le arăta cât sunt de importanți pentru noi”.