Republica Moldova a urcat pe locul 31, de pe 35 în 2025, în Indicele mondial al Libertății Presei 2026, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Țara noastră este singura din Europa de Est unde situația privind libertatea mass-media este catalogată drept „satisfăcătoare”. În clasament, Moldova se situează înaintea unor state precum România (locul 49), Ucraina (locul 55), SUA (locul 64) și mult peste Rusia (locul 172), una dintre cele mai restrictive țări pentru activitatea jurnaliștilor. Clasamentul este condus, ca și în anii precedenți, de Norvegia, urmată de Țările de Jos și Estonia.
În ceea ce privește țara noastră, RSF notează că „Republica Moldova este în continuare singura țară din Europa de Est care se încadrează la categoria «satisfăcător» în ceea ce privește libertatea presei”. Experții indică că această poziționare contrastează cu tendința generală din Europa de Est și Asia Centrală, unde media indicatorilor libertății presei este în scădere, în special cel legal.
RSF menține în mare parte concluzii similare celor de anul trecut: „Peisajul mediatic din Moldova este polarizat între taberele pro-ruse și cele pro-occidentale, însă controlul exercitat de oligarhi și liderii politici asupra orientării editoriale a scăzut în ultimii ani”.
DINAMICA GLOBALĂ
Libertatea presei la nivel global se află în 2026 la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, arată analiza. RSF constată că, pentru prima dată în istoria indicelui, mai mult de jumătate dintre statele lumii se încadrează în categoriile „dificil” sau „foarte grav” în ceea ce privește starea mass-media, pe fondul intensificării presiunilor legislative, al utilizării abuzive a legislației privind securitatea națională și al criminalizării tot mai frecvente a jurnalismului. Organizația subliniază că indicatorul juridic a înregistrat cea mai accentuată scădere din ultimul an, semn al unei tendințe globale de restrângere a spațiului de informare, inclusiv în unele state democratice.
În 41 de state plasate în ultima parte a clasamentului, condițiile de activitate ale jurnaliștilor rămân critice, marcate de represiuni, control informațional și vulnerabilități sistemice. În această categorie se regăsesc, între altele, Hong Kong (locul 140), Siria (locul 141), Iordania (locul 142), Algeria (locul 145), Uzbekistan (locul 147), precum și Ethiopia (locul 148) și Kazakhstan (locul 149). În partea inferioară a clasamentului predomină state în care presa operează sub constrângeri severe, printre acestea numărându-se Rusia (locul 172), Turkmenistan (locul 173), Vietnam (locul 174), Arabia Saudită (locul 176) și Iran (locul 177). Ultimele poziții sunt ocupate de China (locul 178), Coreea de Nord (locul 179) și Eritrea (locul 180), unde libertatea presei este practic inexistentă.
Potrivit experților, în peste 60% dintre țări se observă o deteriorare a cadrului legal care protejează presa, în timp ce în unele regiuni, precum America, declinul este însoțit de creșterea violenței și a presiunilor politice asupra jurnaliștilor. În acest context, RSF avertizează că atacurile asupra dreptului la informare devin tot mai diverse și sofisticate, iar lipsa unor măsuri eficiente de protecție riscă să accelereze degradarea globală a libertății presei.
STATELE UE, ÎNTRE PROTECȚIA PRESEI ȘI ÎNCĂLCAREA NORMELOR EUROPENE
Deși libertatea presei și accesul la informații în UE sunt garantate prin Actul european privind libertatea presei (EMFA), intrat în vigoare în august 2025, mai multe state membre și țări candidate nu respectă pe deplin aceste prevederi, arată bilanțul.
Prevederile EMFA, care garantează independența instituțiilor de presă publice, sunt subminate atât de cadrele de reglementare existente, cât și de proiecte legislative, în special în Bulgaria (locul 71), Malta (locul 67), Italia (locul 56), Slovacia (locul 37), Franța (locul 25), Lituania (locul 15) și Cehia (locul 11).
Estonia (locul 3), al cărei post public de televiziune și radio nu a fost ferit de presiuni, a pierdut poziția de lider din UE în favoarea Țărilor de Jos (locul 2), indică evaluarea. În Ungaria (locul 74, în scădere 6 locuri), guvernul în retragere al lui Viktor Orbán a refuzat implementarea EMFA, a încălcat libertatea de exprimare prin intermediul Oficiului pentru Protecția Suveranității — un instrument folosit pentru instituționalizarea hărțuirii jurnaliștilor — și a politizat reglementarea media. Țara se află printre ultimele din UE, alături de Cipru (locul 80) și Grecia (locul 86), unde legislația europeană nu a reușit să contracareze „oligarhizarea” peisajului media și amenințările la adresa siguranței jurnaliștilor.
SITUAȚIA ÎN EUROPA DE EST ȘI ASIA CENTRALĂ
Europa de Est și Asia Centrală rămân printre cele mai afectate regiuni, clasându-se pe penultimul loc la nivel global.
În Balcanii de Vest, situația se înrăutățește în majoritatea statelor: Albania (locul 83), Bosnia și Herțegovina (locul 90) și Serbia (locul 104) sunt descrise ca fiind ostile jurnalismului și vulnerabile la propagandă. Kosovo (locul 84) este o excepție relativă, urcând 15 poziții.
Indicele evidențiază și scăderi semnificative în alte state din regiune: Georgia a coborât pe locul 135 (în scădere cu 21 de poziții), iar Armenia (locul 50) a fost retrogradată la categoria „problematică”. În același timp, țări precum Belarus (locul 165), Azerbaidjan (locul 171), Rusia (locul 172) și Turkmenistan (locul 173) se află printre cele mai restrictive din lume pentru presă.
CONTINENTUL AMERICAN, ÎNTRE VIOLENȚĂ POLITICĂ ȘI PROVOCĂRI DE SECURITATE
Cifrele arată că Statele Unite au „căzut” cu patru poziții (locul 64) făță de anul trecut. „În ciuda unor îmbunătățiri în ultimii ani, cum este cazul Braziliei (locul 52), evoluția recentă a libertății presei în America a fost marcată de creșterea violenței comise de doi actori principali: crima organizată și actorii politici”, se arată în document. Experții susțin că „președintele SUA, Donald Trump, a transformat atacurile repetate asupra presei și jurnaliștilor într-o politică sistematică”. În același timp, evaluarea evidențiază că reducerea finanțării și a personalului unor instituții media internaționale importante, precum Voice of America sau Radio Free Europe, a afectat accesul la informații în mai multe regiuni ale lumii.
În America Latină, mai mulți lideri politici au adoptat o atitudine mai dură față de presă, ceea ce a dus la scăderi în clasament pentru țări precum Argentina (locul 98) și El Salvador (locul 143). În ansamblu, aceste evoluții reflectă o creștere a presiunii politice asupra jurnaliștilor și o deteriorare a condițiilor pentru libertatea presei în regiune, arată bilanțul.