Republica Moldova continuă să ofere un climat general favorabil pentru jurnalism liber și independent, în comparație cu alte state candidate UE din regiune. Cu toate acestea, divergențele locale rămân acute, iar instituțiile media se confruntă cu dificultăți majore legate de sustenabilitatea lor financiară, relevă concluziile misiunii Institutului Internațional de Presă (IPI) în Republica Moldova, desfășurată în luna iunie în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Confort raportului IPI, din 2022, când Republica Moldova a devenit candidată la aderare la UE, țara se bucură de un climat relativ sănătos al libertății presei. Până în septembrie 2025, au fost înregistrate 81 de încălcări ale libertății presei, iar rezultatele monitorizării arată că majoritatea acestor incidente au reprezentate cazuri de insulte sau hărțuire a jurnaliștilor de către politicieni, fie în persoană, fie online, precum și intimidarea jurnaliștilor la proteste.
„Totuși, într-un peisaj marcat de divizarea dintre politicile prooccidentale și cele proruse, jurnaliștii se confruntă cu dificultăți în a naviga într-un spațiu mediatic polarizat și afectat de dezinformare”, precizează autorii raportului.
Experții observă că atacurile la adresa libertății presei se intensifică pe măsură ce situația geopolitică devine mai tensionată: „Jurnaliștii și organizațiile pentru libertatea presei și-au exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la valurile de atacuri care, în ultimul an, au coincis cu perioade de tensiuni politice intense”. Raportul menționează, de exemplu, că în primele luni din 2025, după reducerea ajutorului extern al SUA de către administrația Trump, politicieni proruși și utilizatori online au declanșat campanii de discreditare și intimidare împotriva instituțiilor media finanțate anterior din fonduri americane.
Cu referire la abordarea guvernamentală a libertății presei, IPI semnalează că rămân îngrijorări legate de recentele decizii care vizează instituțiile media controlate de oligarhi proruși. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a suspendat posturi TV acuzate de propagandă rusească, însă procedurile au fost criticate pentru lipsa de transparență și de garanții privind un proces echitabil. Totodată, unele redacții proeuropene sunt percepute ca apropiate de guvernare, ceea ce alimentează suspiciuni privind independența editorială și scade încrederea publică.
„Eforturile de contracarare a scăderii nivelului de încredere în mass-media, precum și a operațiunilor de dezinformare rusești, în special în timpul alegerilor, sunt, de asemenea, subminate de nivelurile scăzute de alfabetizare mediatică din Moldova, ceea ce expune în mod deosebit cetățenii”, subliniază observatorii.
RISCURILE PENTRU MASS-MEDIA ÎN CAZUL INSTAURĂRII UNEI GUVERNĂRI PRORUSE
Raportul arată că, în campania electorală pentru parlamentarele din septembrie 2025, jurnaliștii au fost adesea prinși în confruntarea dintre forțele proeuropene și cele proruse, fiind intimidați atât de politicieni, cât și de protestatari. Analiza subliniază că „rămân probleme serioase în ceea ce privește vulnerabilitatea Republicii Moldova în fața propagandei și campaniilor de dezinformare rusești”. Interlocutorii intervievați au avertizat asupra riscului apariției unui guvern prorus, care ar putea relua inițiative precum așa-numita lege a agenților străini, înregistrată în Parlament în aprilie 2025 de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit raportului, astfel de inițiative ar putea avea consecințe directe asupra viitorului presei independente din Republica Moldova. Mulți jurnaliști se tem că astfel de reglementări ar afecta presa finanțată din exterior și ar limita accesul la informații publice sau la evenimente oficiale, ba chiar au luat în calcul relocarea în afara țării. Totuși, alți experți au remarcat că o astfel de lege ar lovi inclusiv instituțiile proruse, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viabilității ei.
Cât privește regiunea transnistreană și autonomia găgăuză, IPI atrage atenția asupra fragilității libertății presei în aceste zone. Potrivit autorilor, „jurnaliștii independenți își îndeplinesc atribuțiile într-un climat de ostilitate din partea majorității populației locale, care, în mod tradițional, a ales partide proruse”.