Presa din Republica Moldova continuă să se confrunte cu probleme serioase, iar condițiile de activitate și siguranță a jurnaliștilor s-au degradat în ultimul an, în pofida unor evoluții legislative punctuale și a unor măsuri instituționale adoptate pe anumite segmente. Concluziile se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2025 – 3 mai 2026, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), împreună cu alte opt organizații de media. Documentul a fost lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Memoriul analizează principalele evoluții, dar și înrăutățiri din sectorul mass-media, inclusiv în domeniul securității jurnaliștilor, al cadrului legislativ, securității informaționale și sustenabilității economice. Potrivit autorilor, siguranța jurnaliștilor s-a deteriorat semnificativ, fiind înregistrată o creștere a agresiunilor în spațiul public, a hărțuirii online și a intimidărilor, în special în contextul reflectării subiectelor politice sensibile. Datele arată că în 2025 au fost documentate 97 de atacuri asupra reprezentanților media, cel mai mare număr înregistrat de la începutul monitorizării situației, în 2017.
Potrivit documentului, în continuare persistă probleme de acces la informații și la procese de judecată, jurnaliștii semnalând cazuri de restricționare a participării la ședințe publice de interes major. În Găgăuzia, presa independentă rămâne supusă presiunilor din partea administrației locale, iar în regiunea transnistreană activitatea jurnalistică este în continuare vulnerabilă, inclusiv pe fondul inițiativelor de sancționare a reporterilor fără acreditare, anunțate la 31 martie 2025 de structurile de la Tiraspol.
În perioada analizată au fost înregistrate unele evoluții pe segmentul legislativ, inclusiv amendarea, în iulie 2025, a Codului serviciilor media audiovizuale, prin preluarea parțială a unor garanții din Legea europeană privind libertatea mass-mediei și consolidarea independenței Consiliului Audiovizualului și a furnizorului public Teleradio-Moldova. Totodată, au fost introduse reglementări pentru platformele de partajare video, iar modificările operate în Codul contravențional și Codul penal, menite să întărească protecția jurnaliștilor, au intrat în vigoare în 2026.
Cu toate acestea, autorii atrag atenția că aceste măsuri nu rezolvă problemele de fond: „În Republica Moldova lipsește un cadru juridic coerent pentru presa scrisă și online, iar transparența proprietății media în mediul digital rămâne insuficient reglementată”, se arată în memoriu.
Potrivit experților, sunt necesare reforme suplimentare, inclusiv în ceea ce privește transparența proprietății media și protecția jurnaliștilor, iar simpla înregistrare a unui nou proiect de lege a mass-mediei nu este suficientă, decisive urmând a fi conținutul și alinierea acestuia la standardele europene.
În același timp, o altă vulnerabilitate rămâne lipsa unui mecanism eficient anti-SLAPP (procese strategice împotriva participării publice), care să protejeze jurnaliștii de procesele abuzive și dificultățile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii semnalează în continuare răspunsuri întârziate, refuzuri nejustificate și aplicarea neuniformă a legislației, mai ales la nivel local.
Memoriul atrage atenția și asupra deficiențelor din spațiul informațional, în special în context electoral. Alegerile parlamentare din 2025 au fost marcate de campanii masive de dezinformare, manipulare și propagandă, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale și a rețelelor coordonate de conturi pe platforme precum Facebook, Telegram și TikTok. Totodată, reacția autorităților la aceste fenomene a stârnit controverse, fiind criticată pentru lipsa unor garanții procedurale suficiente în cazul blocării conținutului online.
Mai mult, situația economică a instituțiilor media rămâne fragilă. Piața publicitară este subdezvoltată, iar o mare parte din veniturile din publicitatea online este absorbită de platformele tehnologice globale. Presa independentă continuă să depindă de finanțări externe, iar suspendarea finanțării oferite de SUA la începutul anului 2025 a afectat semnificativ activitatea mai multor redacții.
„În același timp, unele instrumente de sprijin public, precum Fondul pentru subvenționarea mass-mediei și Legea privind publicitatea de stat, aplicabilă din 1 ianuarie 2026, au început să producă efecte. Totuși, controversele legate de modul de implementare a acestor mecanisme și de imparțialitatea lor nu au dispărut”, constată autorii.
Organizațiile semnatare îndeamnă autoritățile să adopte măsuri ferme pentru protejarea libertății de exprimare și consolidarea presei independente. Printre recomandările-cheie se numără aplicarea eficientă a legislației privind protecția jurnaliștilor și sancționarea rapidă a agresiunilor și hărțuirii, reacții clare la presiunile exercitate asupra presei din UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și garantarea accesului jurnaliștilor la ședințele de judecată. Totodată, este solicitată adoptarea unei noi legi a mass-mediei, care să reglementeze coerent presa scrisă și online, inclusiv transparența proprietății, transpunerea standardelor anti-SLAPP și îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public.
De asemenea, autorii recomandă combaterea dezinformării prin măsuri transparente și proporționale, consolidarea rezilienței spațiului informațional prin susținerea presei credibile și promovarea educației media, precum și monitorizarea respectării pluralismului în perioadele electorale. În același timp, se propune instituirea unor mecanisme transparente de sprijin pentru presa independentă, evaluarea regimului de publicitate al furnizorului public și susținerea investițiilor în dezvoltarea produsului mediatic, securitate digitală și formarea profesională continuă a jurnaliștilor.