În 2022, situația mass-mediei din Republica Moldova a fost marcată de probleme grave, potrivit Indicelui privind Situația Presei, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la sfîrșitul lunii ianuarie. Cele mai importante țin de influența războiului din Ucraina asupra presei autohtone, problemele financiare ale breslei, aplicarea defectuoasă a legislației mediatice, dar și pregătirea profesională precară a jurnaliștilor.
Potrivit documentului, chiar dacă, comparativ cu anii precedenți, în 2022 a fost înregistrată o ușoară evoluție a situației presei din Republica Moldova, progresul nu indică o tendință stabilă. Punctajul acumulat nu ajunge nici măcar la jumătatea celui necesar (60 de puncte) pentru a vorbi despre o situație bună a presei.
Indicele, publicat pentru al șaptelea an consecutiv, mai arată că amendarea legislației media este binevenită, însă aplicarea defectuoasă în practică a normelor legale continuă să persiste. Din punct de vedere politic, spațiul mediatic a fost puternic influențat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, fapt care a creat un context politic ostil, în special pentru presa independentă din Găgăuzia. În acelasi timp, mediul economic este cel mai vulnerabil între cei șapte indicatori, arată raportul, întrucât principala sursă de finanțare a redacțiilor media continuă a fi granturile din străinătate.
Calitatea jurnalismului și mediul profesional au fost marcate anul trecut de eforturile presei independente de a reflecta în mod corect războiul din Ucraina, dar și de a pregăti corespondenți de război. De o manieră negativă, în schimb, acești factori au fost influențați de sursele media care au adoptat „tactica struțului”, evitând acest subiect. Deopotrivă, securitatea informațională și a jurnaliștilor din Republica Moldova este vulnerabilizată de impactul amenințărilor hibride, conform ISPM.
Autorul documentului, expertul media Ion Bunduchi, a propus un set de recomandări pentru redresarea situației. Printre acestea se numără completarea legislației media prin reglementarea tuturor tipurilor de presă, inclusiv a celei online; diversificarea surselor de finanțare în mass-media și crearea unui fond de sprijinire a presei în situații de criză; reforma instituțiilor care pregătesc jurnaliștii, în vederea ajustării programelor formative la cerințele reale ale pieței media. De asemenea, el recomandă jurnaliștilor să facă publică orice ingerință a instituțiilor de stat în activitatea lor, cât și orice formă de intimidare a acestora, pentru a crea precedente de referință.
Metodologia studiului se bazează pe evaluarea a șapte indicatori ai stării presei autohtone. Aceștia țin de cadrul juridic, economic, politic, profesional, dar și calitatea jurnalismului, securitatea informațională și cea a jurnaliștilor. Echipa de evaluatori este formată din juriști, manageri de instituții media, jurnaliști din toate regiunile Republicii Moldova și sferele mediatice și reprezentanți ai ONG-urilor de profil.