Televiziunile din Republica Moldova ar putea fi obligate să difuzeze mai multe programe în limba română și să crească ponderea producțiilor autohtone, iar distribuitorii de servicii media ar putea include mai multe canale în limba română în pachetele oferite abonaților. Prevederile sunt incluse într-un proiect de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA), care propune și noi reguli privind protecția minorilor, jurisdicția furnizorilor de servicii media, respectarea sancțiunilor internaționale și statutul furnizorului public regional de servicii media al autonomiei găgăuze.
MAI MULTE PROGRAME ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI PRODUCȚIE AUTOHTONĂ
Potrivit proiectului, televiziunile vor trebui să difuzeze, între 06:00 și 24:00, cel puțin 50% programe în limba română sau dublate ori sonorizate în română. Excepția vizează posturile destinate comunităților în care o minoritate etnică este majoritară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Proiectul prevede creșterea de la 10% la 20% a cotei de opere muzicale ale compozitorilor și artiștilor din Republica Moldova. Cota de 30% pentru operele în limba română va rămâne neschimbată.
Inițiativa introduce și o cotă de cel puțin 5% din timpul de emisie săptămânal pentru opere audiovizuale create de producători independenți din Republica Moldova. În calcul nu intră știrile, programele sportive, publicitatea și teleshoppingul. Obligația nu se aplică radiodifuziunii sonore, televiziunilor locale și regionale private, posturilor de știri și celor tematice de sport sau publicitate.
Proiectul majorează și cota de opere audiovizuale europene create de producători independenți la cel puțin 10% din emisia săptămânală. Cel puțin 50% dintre acestea trebuie să fie produse în ultimii cinci ani.
60% SERVICII ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN PACHETELE DISTRIBUITORILOR
Potrivit inițiativei, cota minimă de servicii de televiziune în limba română sau cu subtitrare ori dublare în română în pachetele distribuitorilor prin cablu și satelit va crește de la 50% la 60%. Serviciile de televiziune ale furnizorilor din afara jurisdicției Republicii Moldova, care au coloană sonoră într-o altă limbă decât română, nu vor putea depăși, pentru fiecare limbă în parte, 30% din numărul total al serviciilor distribuite prin rețeaua respectivă.
REGULI NOI PRIVIND JURISDICȚIA
Conform proiectului, furnizorii de servicii media vor informa Consiliul Audiovizualului (CA), în termen de 15 zile, despre orice schimbare care poate afecta stabilirea jurisdicției. Inițiativa obligă CA să întocmească, să publice și să actualizeze lista furnizorilor aflați sub jurisdicția Republicii Moldova și să informeze periodic Comisia Europeană.
Proiectul stabilește și reguli pentru soluționarea conflictelor de jurisdicție cu statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în cazul platformelor de partajare video.
PROTECȚIE MAI MARE PENTRU MINORI
Proiectul extinde asupra platformelor de partajare video cerințele privind interzicerea incitării la ură și violență.
Proiectul interzice utilizarea în scopuri comerciale a datelor cu caracter personal ale minorilor colectate de furnizori. Sunt vizate marketingul direct, crearea de profiluri și publicitatea comportamentală.
RAPORT ANUAL PRIVIND ACCESIBILITATEA
Proiectul va obliga furnizorii de servicii media să prezinte anual Consiliului Audiovizualului un raport privind măsurile luate pentru accesibilitatea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități.
Potrivit proiectului, raportul trebuie să includă măsuri precum interpretarea în limbaj mimico-gestual și subtitrarea și să fie publicat și pe site-ul furnizorului.
Necesitatea unor astfel de măsuri a fost subliniată și în cadrul consultărilor publice privind inițiativa legislativă de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, organizate în Parlament de Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, în data de 27 iulie.
Ruslan Lopatiuc, președintele Asociației Surzilor din Republica Moldova, a menționat că una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz este nerespectarea prevederilor regulamentului audiovizual, în special a celor privind accesibilitatea serviciilor media.
„Regulamentul a fost adoptat în 2022. Au trecut patru ani de atunci, însă noi nu am văzut implementarea prevederii privind mărirea dimensiunii imaginii interpretului pe ecran. Chiar dacă nu până la o treime din ecran, măcar până la un sfert ar fi deja o schimbare esențială și importantă pentru persoanele cu deficiențe de auz. Foarte multe posturi de televiziune folosesc subtitrări, ceea ce este un lucru bun. Însă propunerea mea este ca persoanele fără deficiențe de auz să închidă sunetul și să încerce să urmărească emisiunea doar prin intermediul subtitrărilor. Limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este limbajul semnelor — ele chiar și gândesc în acest limbaj”, a precizat el.
De asemenea, Viorel Zaporojan, reprezentant al Centrului Național de Informare și Reabilitare al Asociației Nevăzătorilor, a semnalat dificultățile cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de vedere atunci când, în cadrul emisiunilor televizate, intervențiile într-o altă limbă sunt traduse doar prin subtitrări, acestea fiind inaccesibile persoanelor slab văzătoare sau nevăzătoare. „Îndeosebi, acest lucru se observă la știrile în limba română – se intervine într-o limbă străină, se traduce prin subtitrări, dar nu există traducere simultană. Înțelegem că să faci totul deodată este imposibil, dar măcar la știri. Credem că acolo se poate”, a explicat el.
SERVICII MEDIA DIN UE POT FI SUSPENDATE TEMPORAR
Proiectul introduce două mecanisme distincte de suspendare temporară a recepționării unui serviciu individual furnizat dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Primul vizează încălcări grave ale interdicției privind discursul de ură, ale obligațiilor de protecție a minorilor sau situații care aduc atingere ori prezintă un risc serios pentru sănătatea publică. Aplicarea măsurii presupune ca furnizorul să fi comis fapta similară de cel puțin două ori în ultimele 12 luni, notificarea în scris a furnizorului, a statului membru în cauză și a Comisiei Europene, respectarea dreptului la apărare și solicitarea avizului Comitetului European pentru Servicii Media.
Al doilea mecanism se aplică atunci când furnizarea serviciului pune în pericol securitatea națională, cheamă la răsturnarea sau schimbarea prin violență a ordinii constituționale, îndeamnă la agresiune militară ori conflict armat sau instigă public la comiterea unei infracțiuni cu caracter terorist. Și în acest caz este necesară repetarea comportamentului în ultimele 12 luni și notificarea prealabilă, dar, în cazuri urgente, legate de un risc grav pentru securitatea publică, națională sau apărarea națională, Consiliul Audiovizualului poate dispune măsura fără îndeplinirea acestor condiții.
În ambele cazuri, dacă Comisia Europeană constată că măsurile sunt incompatibile cu dreptul Uniunii Europene, Consiliul Audiovizualului trebuie să dispună încetarea neîntârziată a aplicării lor.
RECLAMELE NU POT FI SUPRAPUSE PESTE CONȚINUT FĂRĂ ACORD
Potrivit proiectului, este interzisă modificarea sau suprapunerea de reclame, bannere ori alte inserții grafice peste conținutul unui furnizor de servicii media fără acordul expres al acestuia.
Excepțiile sunt limitate la elemente precum interfața, subtitrările și avertizările de interes public.
STATUT JURIDIC DISTINCT PENTRU RADIODIFUZORUL PUBLIC DIN GĂGĂUZIA
Inițiativa introduce, pentru prima dată în CSMA, un cadru juridic distinct pentru furnizorul public regional de servicii media al UTA Găgăuzia.
Proiectul prevede un mandat de șapte ani pentru director, selectat prin concurs public, precum și reguli privind Comitetul managerial și Consiliul de supraveghere regional, format din cinci membri. Sunt reglementate și Caietul de sarcini, finanțarea din subvenții de la bugetul UTAG și venituri proprii, precum și mecanismele de răspundere și raportare.
FURNIZORII VOR VERIFICA SANCȚIUNILE INTERNAȚIONALE
Potrivit proiectului, furnizorii și distribuitorii de servicii media vor verifica, înainte de încheierea contractelor, dacă serviciile sau conținuturile provin de la persoane ori entități supuse sancțiunilor internaționale aplicabile în Republica Moldova.
Documentele justificative vor fi păstrate timp de cinci ani, iar în cazul unei încălcări, difuzarea va fi suspendată imediat, sub supravegherea Consiliului Audiovizualului.
CONTROALE ȘI COOPERARE CU AUTORITĂȚILE DIN UE
Proiectul detaliază drepturile Consiliului Audiovizualului în timpul inspecțiilor, inclusiv accesul la documente, sedii și echipamente electronice. În același timp, entitățile controlate beneficiază de dreptul la apărare, acces la dosar și prezentarea de probe.
Proiectul introduce și un mecanism de cooperare transfrontalieră cu autoritățile de reglementare din alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în cazul furnizorilor care se stabilesc într-un alt stat membru pentru a eluda norme mai stricte aplicabile în Republica Moldova.
NOI DEFINIȚII ÎN CODUL AUDIOVIZUALULUI
Potrivit inițiativei, CSMA include definiția „serviciului media audiovizual neliniar”, care presupune accesul la cerere la filme, videoclipuri sau spectacole.
Proiectul actualizează și definiția serviciului liniar și pe cea a dezinformării, aceasta din urmă fiind limitată la răspândirea intenționată a informațiilor false ce pot dăuna ordinii publice sau securității naționale. Sunt introduse și noțiunile de „programe locale” (redenumită ulterior „programe proprii”, prin modificarea articolului 4) și „interfața cu utilizatorul”.
ȘI LEGEA PRIVIND INVESTIȚIILE DE IMPORTANȚĂ PENTRU SECURITATEA STATULUI ESTE MODIFICATĂ
Inițiativa prevede și modificarea Legii nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.
Proiectul introduce definiția „pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile”, cu scopul de a limita marja de apreciere a autorităților prin criterii juridice obiective și verificabile. Potrivit notei de fundamentare, cerința a fost formulată de experții Consiliului Europei și ai Comisiei Europene.
PROIECTUL VINE DUPĂ MODIFICAREA CSMA DIN 2025
Inițiativa vine după modificarea amplă a Codului serviciilor media audiovizuale, adoptată de Parlament la 10 iulie 2025 în lectura a doua. Reforma de atunci a vizat consolidarea independenței mass-mediei și protecția interesului public și a introdus, între altele, noțiunile de „decizie editorială”, „măsurarea audienței” și „discurs care incită la ură”.
Potrivit proiectului, actuala inițiativă continuă și completează reforma din 2025. Printre obiective se numără transpunerea Directivei (UE) 2018/1808, care actualizează Directiva 2010/13/UE privind serviciile mass-media audiovizuale, precum și consolidarea prezenței limbii române și a conținutului autohton în spațiul audiovizual.
În cadrul consultărilor din Parlament, președinta comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a subliniat că aceste ajustări sunt necesare pentru armonizarea legislației audiovizuale naționale cu standardele europene. „Modul în care vom reuși să realizăm compatibilitatea Codului serviciilor media audiovizuale cu prevederile acquis-ului comunitar, în speță, cu prevederile Directivei europene privind serviciile media audiovizuale, condiționează și ne ajută, în primul rând, serviciile media audiovizuale, dar nu numai, și serviciile mass-media în general, să poată participa la proiecte europene, în mod special la programul Europa Creativă. Și cred că trebuie cu toții să depunem un efort cât se poate de mare”, a declarat ea.
CE URMEAZĂ
Documentul urmează să fie transmis Guvernului pentru avizare și expertiza de compatibilitate cu legislația Uniunii Europene, precum și Centrului Național Anticorupție pentru expertiza anticorupție.
În cazul adoptării în forma actuală, prevederile vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, cu excepția celor legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care se vor aplica la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.