Situația în domeniul audiovizualului ar putea fi ameliorată substanțial dacă s-ar face ordine în regimul juridic al proprietății, pentru a soluționa problemele ce țin de concentrarea mediatică și concentrarea publicității, afirmă președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, într-un interviu acordat jurnalistului Dumitru Ciorici pe canalul său de Telegram. Potrivit ei, „piața audiovizuală din țara noastră este umflată artificial, întâi de toate, de holdinguri create de grupuri politice, cu scopuri politice, în care sunt injectate fluxuri de bani mai puțin curați, care vin din afară”.
Liliana Vițu este de părerea că în Republica Moldova încă nu s-a ajuns la un echilibru între cei care investesc în conținuturi locale și cei care există din conținuturi transmise. „Iată de ce prima prioritate pentru monitorizare anul acesta și, cred că va rămâne valabil pentru tot mandatul, va fi monitorizarea programelor locale și în limba română, întrucât posturile locale trebuie să aibă 80% de conținut în limba română, iar 70% să fie difuzat în prime-time”.
Cu acest scop, CA și-a propus pentru prima oară să monitorizeze la acest capitol toate posturile de radio care difuzează la nivel național și local.
La întrebarea dacă actuala piață de publicitate din Moldova ar fi suficientă să susțină activitatea a 5-7 posturi de televiziune, dar care să producă mai mult conținut local, să investească mai mult în filme mai noi, și nu de 15-20 de ani în urmă, invitata emisiunii a amintit că astfel de studii au fost realizate de organizațiile neguvernamentale de media, cum ar fi CJI sau APEL. În opinia sa, piața audiovizuală din Republica Moldova este artificială și umflată, întâi de toate, de holdingurile create de grupuri politice, cu scopuri politice, în care au fost injectate fluxuri de bani, mai puțin curați, care vin din afară. „Dacă ar fi să ajungem la 15-20 de posturi, nu aș vedea în asta o tragedie, cred că ar însemna o însănătoșire”, susține Liliana Vițu.
Potrivit ei, unele posturi din start nu trebuiau să existe pentru că au fost parte a unui conglomerat. „Cum exista presa de partid, ziare de partid, așa existau televiziuni de partid, care nu au treabă cu un audiovizual în deplinul sens al cuvântului, în sensul sănătos al unui audiovizual”.
„Ce ar trebui să se întâmple ca să ajungem la 10-15 posturi TV?”, a fost întrebată invitata. Ea crede că, pentru aceasta, CA trebuie să-și facă misiunea de reglementare, să lucreze foarte mult pe domeniul transparenței proprietății, care constituie și una din prioritățile UE. „Cunoaștem că unele posturi aparțin unor persoane, dar pe hârtie sunt alte persoane, interpuse. În continuare există problema cum să ajungem la adevărații beneficiari ai trusturilor. Concentrarea mediatică, concentrarea publicității – abia urmează să ne descurcăm în ele”, a concluzionat șefa CA.