Autoritățile moldovene au demonstrat un angajament politic față de alinierea la reglementările UE privind mass-media și domeniul digital. Până în prezent, procesul a fost transparent și colaborativ, contribuind la îmbunătățirea cadrului juridic al țării privind libertatea presei. Cu toate acestea, progresul și continuitatea acestuia pe termen lung rămân incerte, deoarece capacitatea instituțională limitată ar putea împiedica acest proces, în timp ce evoluțiile politice – în special viitoarele alegeri parlamentare din septembrie – vor fi un factor decisiv.
Contextul general
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană are un impact asupra cadrului său juridic privind mass-media, asupra instituțiilor de reglementare a mass-media, precum și asupra pieței mass-media și a peisajului său informațional general. Acest proces a început în 2014 cu semnarea Acordului de Asociere. În 2022, Moldovei i s-a acordat statutul oficial de candidat, iar negocierile de aderare au început în 2024 și sunt în curs de desfășurare. Se preconizează că Modova va deveni membru cu drepturi depline al UE până în 2030, dar acest rezultat depinde în mare măsură de evoluțiile politice din Moldova, alegerile generale din septembrie 2025 jucând un rol crucial. În plus, contextul geopolitic marcat de războiul de la granițele sale contribuie la climatul de incertitudine care marchează procesul de aderare. Indiferent de rezultatul alegerilor, schimbări semnificative în cadrul legislativ și instituțional care reglementează mass-media au fost deja realizate sau sunt în curs de realizare. Articolul nostru își propune să exploreze pe scurt atât procesul, cât și aceste schimbări.
În clasamentul anual 2025 al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere (RSF), Moldova ocupă locul 35 la nivel global, înaintea unor democrații consacrate (SUA) sau a unor membri UE (Italia, România, Ungaria, Slovacia). Raportul RSF afirmă că mass-media din Moldova sunt „polarizate între taberele pro-ruse și pro-occidentale”. Ca o evoluție pozitivă în ultimii ani, RSF consideră că „controlul exercitat de oligarhi și lideri politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut”, iar peisajul mediatic al țării a devenit mai pluralist, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea clasamentului țării .
Raportul privind Moldova al Comisiei Europene 2024 afirmă că „Moldova are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește libertatea de exprimare și a făcut unele progrese, în special prin adoptarea unei noi legislații privind accesul la informație, concentrarea proprietății mass-media și crearea unui fond de sprijin pentru mass-media”.
Cadrul instituțional
- Mai multe cadre instituționale de cooperare au fost concepute pentru a facilita procesul de aderare. Unele dintre acestea au fost elaborate în parteneriat cu instituțiile UE, altele au fost elaborate în cadrul instituțional intern al Republicii Moldova.
Acordul de asociere include un capitol dedicat mass-mediei și politicilor audiovizuale (Capitolul 25. Cooperarea în domeniul culturii, politicii audiovizuale și mass-media). Articolul 133 prevede că Moldova își apropie legislația națională de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale, în timp ce articolele 131 și 132 menționează dialogul și cooperarea pentru promovarea industriei audiovizuale, precum și cooperarea în domeniul mass-media.
Un alt instrument este Memorandumul de înțelegere între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova privind un cadru comun pentru sprijinirea democrației parlamentare. Acesta a fost semnat în 2021, cu scopul de a pune în aplicare Acordul de asociere și de a îmbunătăți legislația și procesul legislativ din Moldova în contextul procesului de aderare la UE.
- Pe plan intern, Moldova a dezvoltat o serie de mecanisme, de la organisme consultative la documente strategice, pentru a facilita procesul de aderare la UE.
Centrul pentru Armonizarea Legislației, o autoritate administrativă subordonată Cancelariei de Stat, a fost creat în februarie 2007 și are misiunea de a coordona procesul de armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
În 2022, Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a găzduit sesiunea de lucru privind îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media și a înființat o Subcomisie Mass-media, precum și Grupul consultativ de experți privind îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media, care include reprezentanți ai societății civile și ai ministerelor. Acest grup de experți a fost implicat activ în procesul de elaborare a propunerilor legislative care vizează transpunerea regulamentelor UE, cum ar fi modificările recent adoptate la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA).
În cadrul unei alte inițiative comune, Parlamentul, societatea civilă și mass-media au instituit în 2022 „Triunghiul democrației”, un program care vizează combaterea dezinformării, protejarea libertății de exprimare și menținerea democrației. Programul face parte din activitățile incluse sub auspiciile Memorandumului de înțelegere dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European, menționat mai sus.
- În paralel, autoritățile moldovenești au adoptat o serie de documente strategice menite să consolideze mass-media prin politici publice.
În 2018, Parlamentul a adoptat Perspectiva națională privind dezvoltarea mass-media în Republica Moldova. Unul dintre obiectivele sale principale a fost „completarea și ajustarea legislației naționale de reglementare a mass-media cu norme care sunt în conformitate cu legislația UE și bunele practici internaționale în domeniu”.
Programul național de dezvoltare a mass-media 2023-2026 a fost adoptat în 2023 de către Parlament. Acesta este un document amplu, care include o analiză aprofundată a mediului juridic, economic și profesional al mass-media și prezintă obiective majore și specifice pentru toate cele trei aspecte.
Programul menționat mai sus a fost însoțit de un Plan de acțiune, adoptat în 2023, și care a detaliat acțiunile specifice, termenii și instituțiile responsabile pentru punerea în aplicare a obiectivelor prezentate de Program.
Procesul legislativ de adoptare a regulamentelor UE
În calitate de candidat la UE, Moldova trebuie să își alinieze legislația națională la cadrul de reglementare al UE. Calendarul de adoptare/transpunere a normelor nu este identic cu cel dedicat membrilor UE. în acest articol ne vom referi la următoarele reglementări UE care afectează piața media: Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (AVMSD), Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), Regulamentul privind libertatea mass-media (EMFA), Regulamentul privind piețele digitale (DMA).
Raportul anual al Comisiei Europene 2024 recomandă Republicii Moldova „să adopte și să pună în aplicare legislația privind serviciile media și digitale în conformitate cu acquis-ul UE, inclusiv Regulamentul european privind libertatea media și Regulamentul privind serviciile digitale”.
Procesul de transpunere a regulamentelor EMFA, DSA și DMA este în curs de desfășurare, anumite dispoziții fiind deja încorporate în modificările recent adoptate la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA).
În ceea ce privește Directiva UE 2010/13 privind serviciile mass-media audiovizuale (AVMSD), Moldova a făcut deja pași în vederea transpunerii dispozițiilor acesteia în legislația națională. Primul a fost în 2018, când Parlamentul a adoptat Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA). Acesta a fost rezultatul unui grup de lucru comun (reprezentanți ai mass-media și ai unor ONG-uri naționale și internaționale din domeniul drepturilor omului, radiodifuzori, avocați, deputați, membri ai autorității de reglementare în domeniul audiovizualului) care a fost înființat în cadrul unui proiect comun UE-CoE („Promovarea libertății și pluralismului mass-media în Republica Moldova”).
CSMA a suferit mai multe modificări de la adoptarea sa, unele dintre acestea fiind legate de cotele de conținut provenind din țările care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Altele au venit ca răspuns la preocupările legate de dezinformare, în special în legătură cu războiul din Ucraina. Aceste modificări au reintrodus în lege definiția dezinformării și au impus sancțiuni mai stricte pentru încălcări, inclusiv suspendarea licențelor. În 2023, CSMA a suferit modificări menite să reducă concentrarea pieței și să promoveze un peisaj mediatic divers. Mecanismele de numire și demitere a consiliului de administrație al serviciului public de media au devenit o problemă începând cu 2021, când modificările aduse CSMA au generat preocupări cu privire la autonomia mass-media publice față de controlul politic. Această situație a fost reglată prin modificările aduse în iulie 2025 la CSMA.
În iulie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat noi modificări la Codul serviciilor media audiovizuale. Proiectele de propuneri au fost încă o dată rezultatul unui efort colaborativ, fiind elaborate de un grup de lucru** care a inclus parlamentari, reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului, experți ai Ministerului Culturii și specialiști internaționali, bazându-se pe recomandările înaintate de organizațiile societății civile în cadrul Forumului mass-media din Moldova 2024.
Modificările recente ale CSMA urmăresc armonizarea dispozițiilor sale cu AVMSD 2018/1808 actualizată, precum și cu EMFA și alte regulamente ale UE*. Procedurile de numire a membrilor autorității de reglementare în domeniul audiovizualului și de administrare a serviciului public media național au fost îmbunătățite pentru a îndeplini cerințele stabilite în regulamentele UE (EMFA) sau recomandările incluse în rapoartele anuale de țară ale Comisiei Europene. Noul CSMA conține, de asemenea, dispoziții care vizează transparența proprietății și a finanțării furnizorilor și distribuitorilor de servicii media, în conformitate cu dispozițiile EMFA. De asemenea, aceasta extinde cerințele privind transparența proprietății la mass-media online și la presa scrisă.
Activitatea platformelor de partajare video situate în Moldova face, de asemenea, parte din noile reglementări CSMA, privind aspecte legate de protecția minorilor, discursul instigator la ură sau conținutul ilegal (incitarea publică la comiterea unei infracțiuni de terorism, infracțiuni legate de pornografia infantilă, infracțiuni de natură rasistă și xenofobă), armonizând mai multe regulamente UE*.
Alte dispoziții ale EMFA fac parte în prezent dintr-un proces în curs de modificare a legislației privind publicitatea. Modificările includ criterii de transparenţă și de nediscriminare pentru alocarea fondurilor publice, bazate pe diversitatea media, independența editorială, profilul tematic și respectarea normelor etice, precum și obligația de raportare anuală a entităților din sectorul public și a furnizorilor de servicii media/platformelor online cu privire la publicitatea de stat și mesajele de interes public.
În conformitate cu Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027, propunerile de proiecte legislative pentru transpunerea atât a DSA, cât și a DMA ar trebui să fie depuse până în octombrie 2026.
Unele dintre reglementările UE menționate mai sus au fost deja testate înainte de alegerile prezidențiale din 2024, precum și în iunie 2025, pentru alegerile parlamentare prevăzute pentru luna septembrie a acestui an. Comisia Europeană și autoritățile moldovenești au desfășurat exerciții de evaluare a amenințărilor și de pregătire pentru alegeri cu platformele online, organizații ale societății civile moldovenești, fact-check-eri și mass-media independente.
Un alt aspect important abordat de Raportul pe anul 2024 Comisie Europene privind extinderea se referă la mecanismul național care permite suspendarea canalelor TV. Acest lucru este reglementat prin legea privind investițiile strategice, care a fost modificată în decembrie 2023 pentru a include un mecanism de suspendare a licențelor canalelor TV care nu pot dovedi cine este beneficiarul final. Comisia Europeană consideră că acest mecanism ar trebui revizuit și adus în conformitate cu standardele UE și internaționale.
- Moldova are obligația de a transpune aceste reglementări UE ca parte a procesului său de aderare la UE. Dar cum văd experții și funcționarii aceste noi reglementări? Răspund ele nevoilor presei moldovenești? Sunt ele necesare?
„Aceste modificări legislative sunt necesare și benefice pentru piața media, însă pentru instituțiile media principala provocare rămâne sustenabilitatea lor economică”. (Anton Ialău, șeful Direcției politici media, Ministerul Culturii al Republicii Moldova)
„ Aceste reglementări răspund doar într-o mică măsură nevoilor reale ale spațiului media din Republica Moldova, întrucât transpunerea este parțială și fragmentară. Totuși, ele sunt extrem de importante prin faptul că vizează remedierea unor mecanisme esențial disfuncționale, cum ar fi procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului Audiovizualului și a conducerii furnizorului public de servicii media, unde riscurile de influență politică rămân ridicate”. (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
„Acestea răspund într-o măsură suficientă. E nevoie de măsuri adiționale privind dezvoltarea economică, a pieții de publicitate, alte măsuri de sporire a independenței financiare”. (Liliana Vițu, președinte al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova)
- În prezent, există o serie de programe care oferă sprijin Republicii Moldova în procesul său de armonizare juridică.
Cu privire la Regulamentul serviciilor digitale, Secretariatul Consiliului Economic a publicat deja o evaluare, care constă în evaluarea, elaborarea unui proiect de lege și promovarea armonizării legislative și va fi utilizată în procesul legislativ de transpunere a DSA.
Facilitatea EU4Digital sprijină în prezent Moldova și Ucraina în armonizarea legislațiilor naționale cu dispozițiile Regulamentului privind piețele digitale și ale Regulamentului privind serviciile digitale. Lucrând împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Programul EU4Digital va evalua proiectul de legislație privind serviciile digitale și va oferi recomandări pentru a asigura alinierea la standardele DMA și DSA ale UE.
În prezent, Moldova este parte a unui proiect de patru ani finanțat de Consiliul Europei, care, printre alte obiective, urmărește „îmbunătățirea în continuare a cadrului juridic de reglementare în domeniul audiovizualului, mass-media și accesului la informație în lumina recomandărilor anterioare ale Consiliului Europei și a cerințelor negocierilor de aderare la UE și sprijinirea implementării acestuia”. Acest proiect oferă o oportunitate de a avansa procesul de armonizare și transpunere a reglementărilor menționate anterior.
Principalele provocări în procesul de armonizare
Procesul complex de armonizare juridică prezintă mai multe provocări notabile. Experții și demnitarii pe care i-am intervievat au evidențiat capacitatea instituțională drept o preocupare majoră, în special din cauza lipsei de resurse umane calificate. Alte provocări includ consecvența voinței politice și coerența strategiei legislative mai ample. Deși există o recunoaștere a angajamentului actualei administrații față de reformă, o preocupare majoră rămâne dacă această voință politică se va menţine, în special în cazul unei schimbări de guvern în urma alegerilor parlamentare programate pentru luna septembrie a acestui an.
„Principala provocare este lipsa unei strategii legislative coerente și a voinței politice constante. Inițierea tardivă a procesului de transpunere/consultare a proiectelor vizate mai sus. O altă problemă majoră ține și de capacitatea instituțională redusă pentru monitorizarea și aplicarea efectivă a standardelor europene (inclusiv cele privind platformele online, conținutul ilegal etc.).” (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
„Principala provocare în procesul de armonizare este lipsa de resurse umane și salariile mici, fapt ce afectează capacitatea instituțională.” (Liliana Vițu, președinte al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova)
„Există voință politică a actualei guvernări este, și vreau să cred că după alegerile din toamnă situația nu se va schimba în acest sens.” (Anton Ialău, șef al Direcției politici media, Ministerul Culturii al Republicii Moldova)
„ Situația rămâne incertă, iar angajamentul politic real pentru punerea în aplicare a noilor reglementări va putea fi evaluat abia după alegerile din toamnă, când se va contura, cel mai probabil, o nouă configurație parlamentară.” (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
Un aspect notabil al acestui proces de armonizare legislativă este natura sa deschisă, transparentă și consultativă, implicând diverse organisme și mecanisme de colaborare între autorități, experți, societatea civilă și specialiști internaționali. Cu toate acestea, unul dintre experții pe care i-am intervievat a subliniat faptul că procesul de consultare nu a fost pe deplin cuprinzător, deoarece a fost realizat într-un termen scurt și nu a implicat toate părțile interesate relevante.
„Da, a fost deschis, transparent. Pe lângă comisia parlamentară de specialitate, a fost constituit un grup de experți**, cu reprezentanți ai CJI, API, APEL, Internews, Freedom House, care sunt implicați atât în redactarea amendamentelor, cât și în finalizarea oricăror inițiative legislative privind mass-media și/sau protecția jurnaliștilor.” (Liliana Vițu, Președinte al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova)
„Majoritatea membrilor din grupul de lucru** sunt reprezentanți ai societății civile. Au fost organizate mai multe consultări – în decembrie 2024 la forumul mass-media, în iunie 2025, consultări publice la Parlament cu societatea civilă și mass-media.” (Anton Ialău, șeful Direcției politici media, Ministerul Culturii al Republicii Moldova)
„ Proiectele de lege au fost elaborate în cadrul Grupului consultativ de experți privind îmbunătățirea legislației mass-media, o structură alcătuită din deputați ai comisiei parlamentare de profil și experți din organizații ale societății civile. Deși această platformă a facilitat un dialog tehnic între legislatori și specialiști din domeniu, procesul nu poate fi considerat o consultare publică veritabilă. Consultarea proiectelor s-a desfășurat într-un termen extrem de restrâns, fără o dezbatere amplă care să implice întreaga industrie media sau alți actori interesați.” (Cristina Durnea, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent)
*O evaluare oficială realizată de Centrul pentru Armonizarea Legislației face o listă exhaustivă a regulamentelor UE pe care le acoperă noile modificări ale CSMA: Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne și de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-media), Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformă), Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii de rasism și xenofobie prin intermediul dreptului penal, Comunicarea Comisiei COM/2018/236 final „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană”, precum și dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a UE și ale Tratatului privind funcționarea UE (în special principiile libertății de exprimare și de informare, libertății de stabilire și de prestare a serviciilor, protecției consumatorilor și pluralismului mass-media).
**Grupul consultativ de experți privind îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media – grupul de lucru include membri ai comisiei parlamentare relevante, reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului, experți ai Ministerului Culturii, experți ai organizațiilor societății civile și specialiști internaționali.
***
Această publicație a fost realizată în cadrul proiectului MAAM – Acțiune de Advocacy pentru Mass-media în Moldova: Consolidarea rolului instituțiilor de supraveghere publică în apărarea libertății presei, cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei și de Inițiativa Central Europeană. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat poziția instituțiilor cofinanțatoare.