Fondată în 2019, CU SENS este o redacție independentă de investigație din Republica Moldova, lansată inițial în mediul online ca un startup jurnalistic. Cu o echipă de puțin peste zece persoane, CU SENS este specializată în investigații, reportaje și documentare despre corupție, abuzuri, încălcări ale drepturilor omului și alte teme de interes public. Încă de la început, redacția a mizat pe jurnalism video și o prezență constantă în mediul online, reușind să ajungă la public prin site și rețelele sociale, dar și să-și construiască o comunitate de susținători. Olga Ceaglei, cofondatoare și editoră, relatează pentru Media Azi cum e să faci investigații jurnalistice într-un mediu dominat de algoritmi, fără să pierzi rigoarea documentării și miza publică a meseriei.
SCHIMBARE și ADAPTARE
Am înțeles că trebuie să schimbăm ceva în redacție când spațiul informațional „a luat-o razna”, odată cu dezvoltarea tehnologică. Primele semne au început să apară atunci când rețelele sociale au devenit platforme de distribuție a informației, nu doar spații de socializare, lucru de care suntem conștienți încă de la crearea instituției, acum șapte ani. În acest context, și obiceiurile de consum ale oamenilor s-au schimbat, iar media tradițională a început, de la un an la altul, să piardă tot mai mult teren. Oamenii urmăresc din ce în ce mai puțin știrile la TV sau radio și doar câțiva mai citesc ziare. Trăim în era social media, iar ecranul telefonului e cea mai la îndemână platformă de informare pentru majoritatea oamenilor. E o realitate pe care a trebuit mai întâi să o observăm, să o acceptăm și, apoi, să ne pliem, din mers, pe noile reguli de joc. Iar marea provocare este să reușim să ne adaptăm produsele noastre la noile media de comunicare și distribuție în masă a informațiilor fără să pierdem din credibilitate și calitate.
Ne-am adaptat formatele în timp, ca să fie mai prietenoase, din punct de vedere vizual, rețelelor sociale. Am renunțat la orgoliile jurnaliștilor care, ani la rând, au lucrat în media tradițională. Ne-am uitat ce fac colegii noștri din alte țări, care ne-au luat-o înainte. Nu a fost nevoie să „inventăm bicicleta”, doar să preluăm ce fac ei bine.
Obiectivul nostru este să ajungem la un număr cât mai mare de oameni cu produsele noastre. Se muncește foarte mult la o investigație jurnalistică și e păcat ca informații atât de valoroase să se piardă în haosul informațional. Pentru asta ne-am mărit echipa, angajând o persoană responsabilă de SMM, dar și PR și comunicare, lucruri de care nu ar fi trebuit să ne batem capul 10-15 ani în urmă.
Am început să adaptăm subiectele noastre pentru social media, să dăm prioritate formatelor verticale, să punem subtitre, text pe ecran și alte trucuri pentru a fi pe placul algoritmilor, dar și urmăritorilor noștri. Ne-am creat pagini pe cele mai populare rețele sociale și continuăm să facem jurnalism la fel de riguros și bine documentat, doar că diferit din punct de vedere vizual.
TRAFIC și AUDIENȚE
Știm că produsul nostru chiar „a prins” atunci când devine viral, oamenii dau like, share și lasă comentarii. Totuși, nu ne rezumăm la impactul din mediul online, dar și ce efecte provoacă anchetele noastre în offline. Urmărim cum reacționează eroii anchetelor noastre, dar și instituțiile statului responsabile: urmează sau nu anchete de serviciu sau penale, concedieri sau modificări legislative, au loc dezbateri publice sau nu.
Un compromis editorial pe care refuzăm să-l facem este să renunțăm la un subiect de interes public doar din motivul că are puține șanse să devină viral. De asemenea, nu facem rabat de la calitate doar pentru că vrem să publicăm mai multe subiecte, iarăși, de dragul creșterii audienței.
IMPACTUL SOCIAL MEDIA
Rețelele sociale ne-au devenit „a doua casă”. Investim în ele nu doar timp, ci și resurse umane și, uneori, bani pentru promovare. De câțiva ani, rețelele sociale și-au schimbat algoritmii și este mult mai greu să promovezi organic subiectele de interes public. Din păcate, un produs jurnalistic de calitate se poate pierde în acest spațiu informațional haotic și trebuie să facem ceva în acest sens. Am apelat la experți din străinătate pentru a crea o strategie de SMM și am angajat un specialist care să ne ajute să implementăm această strategie ca să ne creștem audiența și vizibilitatea.
Suntem cel mai prezenți pe Facebook și Youtube, deoarece acolo sunt cei care ne urmăresc și vor să vadă subiectele noastre. Știm asta după ce am analizat datele de audiență, reach-ul acumulat de subiectele publicate, care pe aceste platforme este mai mare.
JURNALISM ÎN ERA AI
AI este pentru redacția noastră un instrument care ne-a ușurat munca, nu o sursă de informare. Folosim AI în special pentru a face, într-un timp restrâns, transcripturile interviurilor filmate pe parcursul documentării.
Un lucru pe care inteligența artificială NU îl poate înlocui în redacția noastră este perspicacitatea, profesionalismul, creativitatea și curajul jurnaliștilor noștri.
INOVAȚIE
Pentru noi, inovația nu înseamnă doar rețele sociale sau AI, ci și activități care să ne ajute să creăm în jurul nostru o comunitate de oameni care înțeleg rolul jurnaliștilor într-o societate democratică. Organizăm — ce-i drept nu atât de des pe cât ne-am dori — întâlniri offline cu urmăritorii noștri, cum ar fi „Ziua ușilor deschise”. De câțiva ani organizăm traininguri pentru tineri jurnaliști și le oferim stagii practice cu scopul de a crește o nouă generație de jurnaliști de investigații. De asemenea, suntem în contact cu jurnaliștii de investigație de peste hotare, participăm la conferințe internaționale pentru a rămâne la zi cu cele mai noi tehnici de documentare și tendințe media.
Suntem diferiți de alte redacții prin capacitatea de a documenta cu maximă acuratețe și profesionalism subiecte de maxim interes public, atât în țară, cât și peste hotare. Ne deosebim de alte redacții din Moldova prin faptul că facem investigații jurnalistice în format video, iar subiectele pe care le publicăm sunt unice, sunt de autor și pot fi găsite doar pe platformele noastre. Sunt anchete despre cazuri de corupție, spălare de bani, de fraudare a banului public, crimă organizată sau încălcări ale dreptului omului.
CRIZE și REZILIENȚĂ
Cea mai mare provocare în ultimii ani a fost sustenabilitatea financiară, să reușim să găsim resurse pentru a ne continua activitatea jurnalistică.
Ce ne-a ajutat să rezistăm a fost încăpățânarea de a ne face munca, oricât de greu ne este uneori, dar și datorită susținerii din partea partenerilor și comunității de oameni pe care am reușit s-o adunăm în jurul nostru în cei șapte ani de activitate a redacției CU SENS.