În 2025, în Republica Moldova, în pofida unui climat politic tensionat și polarizat, nu au fost identificate ingerințe sistemice ale puterii centrale în exercitarea directă a activității jurnalistice. Totuși, contextul politic rămâne ambivalent. Deși nu este ostil presei, el este marcat de riscuri ridicate generate de polarizare, ingerințe externe, discurs politic agresiv, tolerarea violenței împotriva jurnaliștilor în spațiul public și lipsa unor reacții ferme și constante din partea autorităților. Constatările se conțin în Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru anul 2025, lansat luni, 26 ianuarie, de Centrul pentru Jurnalism Independent. Raportul arată că indicele pentru contextul politic a crescut cu un punct, înregistrând o ușoară îmbunătățire față de anul precedent.
ALEGERI MARCATE DE POLARIZARE ȘI ATACURI INFORMAȚIONALE „FĂRĂ PRECEDENT”
Potrivit raportului, agenda politică a anului 2025 a fost axată pe alegerile parlamentare din 28 septembrie, considerate decisive pentru direcția strategică a Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană, iar evaluatorii susțin că scrutinul s-a desfășurat într-un climat de polarizare accentuată: „Confruntarea dintre opțiunea «proeuropeană» și cea «antieuropeană» a avut loc într-un context în care balanța de forțe era destul de fragilă înainte de scrutin”.
De asemenea, analiza subliniază că „alegerile au fost puternic afectate de campanii de dezinformare și manipulare fără precedent, coordonate și finanțate masiv din exterior, în special de Federația Rusă”. Studiul indică spre scheme de finanțare ilegală de amploare, rețele media dedicate propagandei, mobilizarea unor structuri digitale pentru manipularea opiniei publice pe rețelele sociale, coruperea alegătorilor și alte acțiuni similare. Ingerințele au fost documentate atât în investigații jurnalistice sub acoperire, cât și prin acțiuni ale autorităților responsabile de ordinea publică și securitatea națională.
STIGMATIZAREA PRESEI INDEPENDENTE ȘI INIȚIATIVE LEGISLATIVE CONTESTATE
Experții notează că, la începutul anului 2025, pe fundalul suspendării asistenței externe din SUA s-a accentuat tendința de instrumentalizare a subiectului finanțării externe, inclusiv prin discursul unor politicieni, pentru a stigmatiza jurnaliști și a submina credibilitatea presei independente. Studiul face referire la faptul că un grup de deputați din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a înregistrat un proiect de lege privind reglementarea „agenților străini în Republica Moldova”, inclusiv prin sancțiuni drastice pentru neînregistrarea într-o bază de date. Peste 120 de organizații din societatea civilă au cerut retragerea imediată a inițiativei și renunțarea la promovarea proiectelor considerate nocive pentru libertatea presei, democrație și statul de drept.
PRESIUNI ȘI INTIMIDĂRI LA NIVEL REGIONAL: UTA GĂGĂUZIA ȘI TRANSNISTRIA
În Găgăuzia, presa independentă a continuat să fie supusă presiunilor și intimidărilor din partea unor reprezentanți ai administrației locale, inclusiv prin discursuri publice ostile și amenințări directe. „Cazurile semnalate de organizațiile de media, care vizează atacuri asupra redacțiilor independente și ale unor reporteri, indică persistența unui climat politic advers activității mass-mediei în regiune, incompatibil cu standardele libertății de exprimare și protecției jurnaliștilor”, precizează evaluatorii.
Situația politică din regiunea transnistreană a continuat, de asemenea să afecteze grav activitatea mass-mediei. Analiza reamintește că, în martie 2025, structurile autoproclamate de la Tiraspol au anunțat o pretinsă inițiativă legislativă care prevede sancționarea jurnaliștilor „străini”, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, pentru desfășurarea activității jurnalistice fără acreditare din partea regimului din regiunea transnistreană. Organizațiile de media au calificat inițiativa drept un nou instrument de intimidare și cenzură.
AGRESAREA JURNALIȘTILOR LA PROTESTE ȘI REACȚII INSUFICIENTE ALE AUTORITĂȚILOR
Potrivit ISPM, în contextul mai multor manifestații organizate în fața Judecătoriei Chișinău, legate de dosare penale și cauze judiciare ce vizează politicieni asociați grupului Șor, au fost înregistrate incidente repetate de agresare și intimidare a jurnaliștilor. Mai mulți reporteri ai Ziarului de Gardă, Fără Filtre, TV8 și CU SENS au fost supuși violenței fizice și verbale din partea susținătorilor politicienilor vizați.
„Caracterul recurent al acestor episoade, toleranța demonstrată de organizatorii manifestațiilor, de unii participanți și reacția insuficientă a organelor de ordine evidențiază un climat politic tensionat și ostil față de presa independentă”, se arată în raport.
DIVERGENȚE ÎNTRE EVALUATORI PRIVIND INFLUENȚA GUVERNĂRII
În ceea ce privește influența forțelor politice aflate la guvernare asupra mass-mediei, opiniile evaluatorilor ISPM au fost divergente. O parte dintre experți au invocat raportul Amnesty International Moldova, care semnalează intensificarea autocenzurii pe fondul unor măsuri restrictive adoptate pentru protejarea spațiului informațional, inclusiv suspendarea licențelor unor instituții media cu politici editoriale divergente, percepută de jurnaliști ca arbitrară și generatoare de reticență în a critica guvernarea.
Majoritatea evaluatorilor nu au împărtășit însă aceste constatări, apreciind că, „per ansamblu, în 2025 nu au fost înregistrate presiuni sau abuzuri din partea guvernării în sensul definit de metodologia ISPM”. Potrivit lor, pe parcursul perioadei de referință, nu au existat ingerințe directe din partea actorilor politici asupra jurnaliștilor sau redacțiilor și nu au fost utilizate instituțiile statului pentru a exercita presiuni asupra presei.