Un mecanism de subvenționare a instituțiilor media ar urma să fie adoptat în premieră în Republica Moldova. Deocamdată, inițiativa se află la etapa consultărilor publice. În cadrul discuțiilor organizate la Parlament pe 27 iunie, mai mulți deputați, reprezentanți ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale de media au dezbătut prevederile documentului și au prezentat sugestii de îmbunătățire.
Potrivit proiectului privind subvenționarea în domeniul mass-media, autoritățile intenționează să creeze un fond autonom din punct de vedere instituțional și finanțat parțial din bugetul de stat, prin intermediul căruia proiectele și produsele dezvoltate de presă ar urma să fie susținute financiar. Scopul inițiativei constă în dezvoltarea pluralismului mediatic, sprijinirea proiectelor culturale, educaționale și de alfabetizare media, încurajarea abordării subiectelor și problemelor din domeniile de interes social general, sprijinirea investigațiilor jurnalistice și fortificarea independenței editoriale și economice.
Fondul ar urma să fie administrat de către un consiliu selectat de organizațiile reprezentative de media, care se va subordona Ministerului Culturii, iar mijloacele financiare vor proveni atât din bugetul de stat, cât și din donații, sponsorizări și granturi ale persoanelor fizice și/sau juridice din Republica Moldova și din străinătate. Instituțiile media care vor putea să beneficieze de subvenții trebuie să corespundă unui șir de criterii, între care să respecte Codul deontologic al jurnalistului, să opereze pe piață de cel puțin un an, să nu aibă restanțe la plata impozitelor, să nu se afle în insolvabilitate, să nu aibă amenzi mai mari de 10.000 de lei din partea Consiliului Audiovizualului (CA) pe durata ultimului an și să publice cu regularitate, pe pagina web, rapoarte financiare și de activitate.
Documentul mai prevede la această etapă ca concursul de selecție a beneficiarilor să fie desfășurat anual de Ministerul Culturii, iar instituțiile media să aplice cu proiecte ce corespund unei liste de tematici prioritare, elaborată periodic de către minister. Câștigătorii ar urma să fie selectați de un Consiliul de experți. Este vorba de o entitate nouă, formată din șapte membri, dintre care patru desemnați de Consiliul de Presă, în urma unui concurs, iar trei de Ministerul Culturii. Membrii Consiliului de experți vor putea fi numiți pentru un mandat de cinci ani.
Inițiativa nu a fost înregistrată în Parlament. De asemenea, nu sunt clare deocamdată criteriile după care se va decide cuantumul final ce ar urma să fie oferit fiecărei redacții beneficiare de subvenții în cadrul acestui mecanism.
PROIECTUL, LA ETAPA DISCUȚIILOR
În cadrul dezbaterilor publice, organizate la Parlament marți, 27 iunie, vicepreședinta comisiei de profil, Adela Răileanu, a calificat textul drept unul „generalist”. Ea a atras atenția asupra unuia dintre criteriile de eligibilitate a instituției media, care prevede ca solicitantul să nu fi fost sancționat pe parcursul ultimului an de CA cu amendă de 10.000de lei și mai mult. „Nu trebuie să uităm că CA nu monitorizează permanent furnizorii. Acest criteriu necesită detalii de clarificare, or CA nu are capacitatea de a monitoriza 24/24”, a precizat deputata. Adela Răileanu mai consideră că din componența Consiliului de experți ar trebui să facă parte reprezentanți ai diferitor instituții, nu doar cei desemnați de Consiliul de Presă. „Nu putem doar unei structuri nonguvernamentale să-i oferim puterea de a alege patru membri. Ar trebui să avem un spectru mai larg”, a argumentat ea.
În replică, directorul Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a subliniat necesitatea distanțării totale a membrilor Consiliului de experți de sfera politicului. „De aceea se și propune ca majoritatea membrilor Consiliului să fie selectați de Consiliul de Presă, în baza unui regulament aprobat de Ministerul Culturii. Sunt multe organizații de presă, unele sunt acuzate de partizanat, altele nu, dar Consiliul de Presă este o structură de autoreglementare, în curs de înregistrare legală. E un aspect care ține de etica jurnalistică”, potrivit lui.
În legătură cu pragul sancțiunilor CA drept criteriu de eligibilitate pentru subvenționare, Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL) îl consideră ca semnal la adresa instituțiilor media că pot pretinde la sprijin financiar doar cele care urmează „cursul firesc unei organizații de presă”. „Dacă ai cinci sancțiuni pe an de la CA și încarci Consiliul de experți cu proiecte, funcționalitatea acestei legi ar fi afectată. Pragul de eligibilitate pentru amenzile CA poate fi mărit până la 60.000 lei, dar nu poți solicita statului bani în condițiile în care nu respecți normele unei instituții presă”, potrivit expertului media.
În cadrul consultărilor publice au mai fost discutate aspecte ce țin de gestionarea bugetelor din subvenții, transparența și corectitudinea procesului decizional, echitatea în a accesa finanțarea atât de presa locală, cât și cea națională, precum și provocările diferitelor tipuri de organizații media. Președinta comisiei de profil, LilianaNicolaescu-Onofrei, a solicitat reprezentanților presei și experților media să prezinte sugestiile de îmbunătățire a proiectuluipână la data de 4 iulie, menționând că funcționalitatea clară, inclusiv bugetară, a proiectului se poate aștepta din 1 ianuarie 2024.
Încercări de a mai susține mass-media prin fonduri gestionate de stat au mai existat în trecut. Potrivit proiectului de lege actual, în 1999, Parlamentul a adoptat Concepția susținerii de către stat și promovării mijloacelor de informare în masă pentru anii 1999-2003, singurul document de politici publice de acest gen, dar care nu a fost implementat. Codul audiovizualului din 2006 prevedea, de asemenea, Fondul de susținere a radiodifuzorilor, creat din contribuția de 1% din cifra anuală de afaceri a fiecărui furnizor de servicii media. Inițiativa nu s-a bucurat de o gestiune corespunzătoare din partea autorității de reglementare, se menționează în proiectul de lege.