Republica Moldova s-a plasat pe locul 40, România pe locul 56, iar Ucraina pe poziția 106 în Indicele mondial al libertății presei pentru 2022, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Cercetarea a fost elaborată în baza unei noi metodologii, fapt care explică discrepanța majoră dintre datele pentru acest an comparativ cu cei precedenți, în cazul Republicii Moldova fiind vorba de un avans cu 49 de poziții față de 2021. Potrivit autorilor, noul indice arată o intensificare a polarizării lumii, amplificată de un haos informațional.
PRESA DIN MOLDOVA, ÎN CONTINUARE SUB INFLUENȚA OLIGARHILOR
Cu referire la țara noastră, Indicele arată că mass-media din Republica Moldova este împărțită în tabere proruse și prooccidentale, iar oligarhii și liderii politici influențează puternic politicile editoriale ale redacțiilor. În raport se menționează că presa din Republica Moldova este diversă, „dar extrem de polarizată, ca și țara însăși, care este marcată de instabilitate politică și influența excesivă a oligarhilor”. Drept exemple sunt menționate televiziunile TV6, NTV Moldova și Prime TV, care se află „în mâinile liderilor politici”. „Imperiul mediatic creat de fostul miliardar și președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, și-a pierdut influența, dar a fost înlocuit rapid de un nou holding conectat cu partidul pro-rus al Socialiștilor”, scrie în raport. Cercetarea mai remarcă faptul că unele instituții media riscă să abordeze probleme ce nu sunt pe placul autorităților, dar multe din ele se limitează la a urma linia politică a partidului căruia sunt afiliate.
Totodată, se menționează că precedenta componență ai Consiliului Audiovizualului a oferit mai multe licențe de emisie pentru televiziuni afiliate Partidului Socialiștilor, care „retransmit tot mai multă propagandă produsă în Rusia”. De asemenea, este semnalată problema accesului la informație, deseori restricționat, și cazuri frecvente de chemare în judecată pentru defăimare, în mod neîntemeiat.
La capitolul economic este menționată din nou legătura dintre unele companii media cu politicieni și oligarhi care domină piața de publicitate, în detrimentul presei independente, care nu dispun de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Din acest motiv, multe instituții media caută sprijin la donatori străini.
RSF amintește și despre cazurile regulate de intimidare și insultare a jurnaliștilor de către lideri politici și funcționari.
EFECTUL POLARIZĂRII LA NIVEL MONDIAL
RSF notează că Indicele Libertății Presei, care evaluează starea jurnalismului în 180 de țări și teritorii ale lumii, scoate în evidență „efectele dezastruoase ale haosului informațional în 2022 (un spațiu informațional globalizat și digitalizat, cu reglementări slabe, care încurajează știrile false și propaganda)”.
Organizația concluzionează că, la nivel internațional, asimetria dintre societățile deschise, pe de o parte, și regimurile despotice care își controlează mass-media și platformele online în timp ce duc războaie de propagandă, pe de altă parte, slăbesc regimurile democratice, iar polarizarea devine un factor de creștere a tensiunilor.
Potrivit raportului, invazia Ucrainei (locul 106) de către Rusia (poziția 155) la sfârșitul lunii februarie este un exemplu relevant în acest caz, „deoarece conflictul fizic a fost precedat de un război de propagandă”. China s-a situat pe locul 175 și este descrisă drept una „dintre cele mai represive regimuri autocratice din lume, care își folosește arsenalul legislativ pentru a-și limita populația și a o separa de restul lumii, în special de populația din Hong Kong (al 148-lea), care a scăzut în indice”. Confruntarea dintre diferite „blocuri” este în creștere, iar acest lucru se vede și în cazul Indiei (150) și a Pakistanului (157). Totodată, insuficiența libertății presei în Orientul Mijlociu, potrivit RFS, continuă să afecteze conflictul dintre Israel (86), Palestina (170) și statele arabe.
În țările cu regimurile democratice „polarizarea mass-media amplifică și consolidează diviziunile sociale interne în societăți precum Statele Unite (42), în ciuda alegerii președintelui Joe Biden”, potrivit sursei, iar amplificarea tensiunii sociale și politice este alimentată de rețelele sociale și de noi media care practică jurnalismul de opinie. În mod special acest fenomen este înregistrat în Franța (26) și Belgia (23). În același timp, se constată că, în unele țări „cu democrații neliberale”, suprimarea mass-mediei independente la fel contribuie la polarizare. În acest caz este menționată Polonia (66), unde autoritățile „și-au consolidat controlul asupra radiodifuziunii publice și au amplificat strategia de «repolonizare» a mass-mediei private”.
Norvegia, Danemarca și Suedia se poziționează în fruntea Indicelui. În viziunea RFS, aceste trei țări „continuă să reprezinte un model democratic în care libertatea de exprimare înflorește”.
În clasamentul de anul acesta, România a ajuns pe locul 56, iar Bulgaria pe locul 91.
Situația este clasificată drept „foarte rea” într-un număr record de 28 de țări, în timp ce 12 țări, inclusiv Belarus (locul 153) și Rusia (locul 155) se află pe lista roșie a Indicelui (indicând starea libertății presei drept „foarte proastă”). Cele mai represive 10 țări din lume din punct de vedere al libertății presei sunt Myanmar (a 176-a), China, Turkmenistan (177), Iran (178), Eritreea (179) și Coreea de Nord (180).