Adoptarea noii Legi privind accesul la informațiile de interes public marchează cea mai importantă schimbare în legislația privind transparența instituțiilor publice din Republica Moldova, dar aspectul practic al obținerii accesului la informații rămâne o provocare. Concluziile transpar din Indicele Accesului la Informație pentru anul 2023, cercetare care măsoară transparența autorităților, și au fost prezentate în cadrul Forumului Mass-Media, desfășurat la Chișinău pe 4-5 decembrie.
Indicele Accesului la Informație, evaluat la 59 de puncte din 100 în acest an, este măsurat în baza monitorizării a trei criterii: accesul la solicitările de informație, transparența proactivă și cadrul legislativ. Scorul este mai mare decât cel de anul trecut, fapt care se datorează în totalitate revizuirii legislației, potrivit autorilor. Mai exact, noua Lege privind accesul la informațiile de interes public, care a fost adoptată în iunie 2023, „respectă principalele standarde internaționale și marchează un progres în ceea ce privește calitatea cadrului legislativ pentru transparență, deși punerea în aplicare a acesteia va putea fi evaluată pentru prima dată abia anul viitor”.
Pe de altă parte, aspectul practic al obținerii accesului la informații rămâne o provocare. „Nu s-au înregistrat progrese palpabile în ceea ce privește transparența proactivă și accesul la informații la solicitare. O parte din aceste probleme își au originea în calitatea joasă a legislației încă în vigoare. De exemplu, nu este pe deplin clar pentru instituțiile publice în ce măsură sunt obligate să comunice informații salariale și alte date financiare importante. Intrarea în vigoare a noii legi ar trebui să aibă un impact pozitiv în această privință. Noua lege garantează transparența datelor cu caracter personal ale funcționarilor publici referitoare la activitățile lor profesionale (îndeplinirea funcțiilor publice). Datele privind remunerarea, printre alte categorii de informații, vor face obiectul publicării obligatorii”, se explică în raport.
Autorii remarcă faptul că lacunele identificate demonstrează o cultură scăzută a transparenței în rândul instituțiilor publice. Experții au măsurat performanța acestora în ce privește procesarea solicitărilor informațiilor de interes public, expediind o solicitare standardizată către 73 de autorități. Conținutul solicitării se referea la date ce vizează aspecte financiare, „un domeniu ce pare a fi deosebit de problematic și controversat”.
Concluziile arată că, comparativ cu anul 2022, s-a înregistrat un regres notabil al calității procesării solicitărilor și, respectiv, „probleme semnificative în aplicarea practică a legislației privind transparența”. „În ceea ce privește calitatea și caracterul complet al răspunsurilor, principala problemă care persistă este disponibilitatea informațiilor salariale. În numeroase cazuri, instituțiile respective au refuzat să comunice informații privind salariile persoanelor de conducere, invocând caracterul confidențial. (…) Un aspect pozitiv este faptul că marea majoritate a instituțiilor publice au răspuns la solicitări în termenul legal de 15 zile lucrătoare”, așa cum prevede legislația încă în vigoare, explică autorii cercetării.
În ceea ce privește transparența proactivă, indicatorul măsoară disponibilitatea unor seturi de date și informații de bază pe site-urile web ale instituțiilor publice. În scopul evaluării cum se aplică această normă la modul practic, autorii studiului au analizat paginile oficiale a 73 de instituții publice și au identificat un anumit progres.
„Disponibilitatea sporită a informațiilor privind salariile este principalul punct forte al evaluării. În 2022, niciuna dintre instituțiile evaluate nu a oferit acest tip de date. (…) Pe lângă datele salariale, publicarea proactivă a informațiilor privind achizițiile publice rămâne o problemă. (…) În general, deși nu a existat nicio instituție care să asigure disponibilitatea pe pagina sa web a tuturor informațiilor incluse în eșantion, distingem un grup de instituții care se află pe calea cea bună pentru a asigura un nivel bun de transparență proactivă. Acestea par a fi bine pregătite pentru punerea în aplicare a noii Legi privind accesul la informațiile de interes public, care plasează transparența proactivă în centrul întregului regim de transparență”, arată sursa.