La conferința anuală de jurnalism de investigație organizată de Investigative Reporters and Editors, reporterul senior al Global Investigative Journalism Network (GIJN), Rowan Philp, a prezentat o serie de sfaturi și instrumente utile, adunate de la zeci de jurnaliști din întreaga lume, cu privire la metodologia investigării abuzurilor asupra drepturilor omului, inclusiv în zonele de conflict. Jurnalistul a listat și modalități de identificare a făptașilor. Rowan Philp subliniază importanța încrederii jurnaliștilor în instinctul lor de cercetași, dar și utilitatea unei serii de instrumente elementare jurnalismului de investigație.
Potrivit sursei, echipa de investigații vizuale de la The New York Times (NYT) a pornit cercetarea despre atrocitățile din orașul ucrainean Bucha, de anul trecut, de la întrebarea: „Ce ar face un soldat rus de 19 ani, plecat de acasă și cu dorul casei, după ce a ucis un civil?” Teoria lor a fost că, probabil, acei tineri soldați ar fi furat telefoanele de la victime și ar fi făcut apeluri acasă. Au realizat că, în caz afirmativ, acest fenomen ar putea lăsa urme digitale pe care reporterii le-ar putea folosi pentru a identifica unitatea militară din spatele actelor de violență. Urmărind acele apeluri spre Rusia, jurnaliștii NYT au folosit numerele de telefon apelate pentru a găsi conturi de pe rețelele sociale. Apoi au răsfoit fotografiile pentru a găsi insigne militare care au ajutat la identificarea unității militare implicate în cazul Bucha.
Un alt exemplu. Reprezentanții organizației de investigație Bellingcat au aflat ce guvern a fost responsabil de uciderea unei persoane civile în baza unui clip video de cinci secunde în care victima apărea la pământ, pe un teren agricol. În acest caz din 2020, ei au analizat direcția brazdelor de sub corpul bărbatului, lungimea umbrelor și intervalul dintre sunetul lansării glonțului și a împușcăturii propriu-zise, pentru a lega împușcarea unui refugiat pakistanez de forțele de securitate grecești în apropierea frontierei turcești.
În această ordine de idei, reporterul GIJN sugerează jurnaliștilor de investigație să investească în presimțirea sau ipoteza care iese în evidență după analiza informațiilor inițiale, atunci când pornesc o investigație a abuzurilor asupra drepturilor omului, în zonele de conflict. Rowan Philp a creat o listă a celor mai apreciate instrumente și tehnici de lucru, în acest sens. „Uneori, serviciile de securitate nu știu cu adevărat că o procedură pe care o utilizează poate cauza daune civile. Astfel, jurnaliștii pot obține un impact imediat, dezvăluind acest fapt lor sau conducătorilor civili ai acestora”, mai susține jurnalistul.
Câteva sfaturi și instrumente utile pentru reporterii care nu se află fizic în zona de conflict vizată:
- Punerea în practică a metodelor criminalistice pe care le folosesc reporterii pentru a dezvălui atacurile forțelor de securitate. Dacă reporterul nu se află fizic în zona de conflict, este necesară identificarea dovezilor înregistrate video, verificarea, geolocalizarea și crono-localizarea organizată a acestora.
- Folosirea resurselor pentru găsirea și utilizarea imaginilor din satelit. Pentru început, poate fi folosit Google Earth (prin funcția să de derulare a datelor) și Sentinel. Apoi, jurnalistul poate solicita furnizorilor comerciali imagini de rezoluție mai mare, dacă este necesar. Pentru mai multe locații, poate fi utilizată aplicația Satellite Chips de la Streamlit, care colectează coordonate și găsește imagini satelitare decupate.
- Verificarea instrumentelor de mapare generate de publicul larg, pentru context. Pot fi utilizate Liveuamap, Open Street Map și Wikimapia pentru informații livrate de publicul local, atunci când este vorba despre locuri îndepărtate.
- Consultarea bazelor de date privind victimele civile. Baza de date privind victimele civile a platformei Airwars include rapoarte de pe rețelele sociale în limba arabă și rapoarte ale ONG-urilor, care se bucură din ce în ce mai mult de încrederea reporterilor. De asemenea, poate fi utilizată și baza de date Drone Wars.
- Concentrarea pe căutările Google cu operatori Boolean puternici. Până și investigatorii experimentați încep căutările cu termeni de sintaxă de bază, cum ar fi „AND”, „OR”, „site:” sau semnul minus (-), pentru a restrânge căutările online și pentru a exclude site-uri și nume importante care altfel ar încărca procesul de căutare. Mai avansate, „Google dorks” oferă un truc puțin cunoscut, dar apreciat de reporterii de război, și anume înserarea termenului „AROUND(16)” între două idei conectate, pentru a vedea dacă apar în documente separate de mai puțin de (în acest caz) 16 cuvinte.
- Verificarea bazelor de date de încredere privind violența politică. Acestea includ Armed Conflict Location and Event Data Project; ACLED Conflict Severity Index; Enciclopedia UCDP Conflict; și WhoWasInCommand.com.
- Folosirea instrumentelor pentru a căuta în Telegram, precum: site:t.me/*, Tgstat, Telegago și Junkipedia.
- Urmărirea făptașilor cu instrumente de recunoaștere facială și analiză foto de încredere: TinEye și Yandex.
- Utilizarea a noi baze de date și reviste militare pentru a urmări vânzările de arme în cazuri de incidente armate. Monitorul Security Force invită alte redacții să urmeze propria lor metodologie pentru expunerea vânzărilor de arme americane în cazuri de încălcări ale drepturilor omului în Yemen. Acestea au fost obținute pentru propriile lor investigații privind vânzările de arme occidentale către țările partenere. Acestea s-au bazat pe informații detaliate din publicații militare precum AirForces Monthly, Times Aerospace și Scramble și au deschis propria bază de date privind vânzările americane către coaliția saudo-emiriană pentru ca orice reporter să o exploreze.
- Activarea funcțiilor de metadate pentru a colecta probe privind abuzurile asupra drepturilor omului. Jurnaliștii pot cere colaboratorilor din zonele de conflict, dacă este posibil, să activeze funcțiile de localizare ale telefoanelor pentru metadate.
De asemenea, cu scopul cultivării scepticismului față de statisticile din zonele de conflict, jurnaliștilor le este recomandată cartea „Sex, Drugs, and Body Counts: The Politics of Numbers in Global Crime and Conflict” („Sex, droguri și numărul de cadavre: Politica numerelor în crima și conflictul global”) a cercetătoarei Kelly Greenhill.
Urmărirea împușcăturilor în cadrul revoltelor și locațiilor urbane:
- Pentru localizarea incidentelor, jurnaliștilor le este recomandat „trucul geocode”.Incidentul este fixat pe Google Maps, apoi se face clic dreapta, pentru a lua longitudinea/latitudinea incidentului din fila „Ce este aici”. Aceasta se lipește în TweetDeck între „geocode:” și o rază („1mi”) pentru a colecta toate postările sociale din acel bloc de orașe. Dacă nu funcționează din prima, se recomandă ștergerea spațiilor din lanț.
- Utilizarea propriilor istorii documentate pentru a convinge magazinele și afacerile să elibereze înregistrările de securitate. Odată mărită pe Google Maps locația unui incident violent, jurnaliștii pot suna la numerele magazinelor sau afacerilor din apropiere care apar în rază și întreba managerii magazinelor despre înregistrările lor CCTV în jurul momentului incidentului. Dacă aceștia refuză (cum fac mulți inițial), oferirea unei copii a primului material publicat despre incident poate schimba opinia managerilor de cele mai dese ori, o spun experții.
- Folosirea unui instrument gratuit, puternic și nou pentru arhivarea videoclipurilor.Bellingcat Auto Archiver găsește automat cea mai bună strategie de descărcare pentru fiecare URL de videoclip. În caz contrar, videoclipul poate fi păstrat prin intermediul site-urilor terțe, precum YouTube.
- Instrumentul de extragere a datelor din social media „Crowdtangle-for-everything„. Deși încă nu are cele mai cuprinzătoare seturi de date, platforma de monitorizare socială Junkipedia a fost construită de jurnaliști, pentru jurnaliști – și poate extrage acum date de pe 12 platforme, inclusiv platformele utilizate de miliții, precum Telegram, GETTR și Gab. Reporterii pot să se înregistreze prin acest link.
GIJN va lansa în septembrie 2023, la Conferința Globală de Jurnalism de Investigație 2023 (GIJC23), din Gothenburg, Suedia, „Ghidul detaliat al reporterului pentru investigarea crimelor de război” ce va conține 16 capitole. Acest ghid va include sfaturi și instrumente privind violența sexuală, armele interzise și restricționate, genocidul, disparițiile forțate, mediul și interviurile cu victimele și va oferi sfaturi privind probleme precum deportările ilegale, ostaticii, scuturile umane și copiii-soldați.
Șapte capitole au fost deja prezentate în prealabil pe site-ul GIJN:
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Cercetarea cu ajutorul datelor deschise
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Atacuri asupra civililor
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Combatanți și alți actori ostili
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Arme interzise și restricționate
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Violența sexuală legată de conflict
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Genocid și crimă împotriva umanității
- Ghidul reporterului pentru investigarea crimelor de război: Crimă de mediu și proprietate