Jurnaliștii care ilustrează materialele de presă cu Panglica Sfântului Gheorghe și alte simboluri interzise nu încalcă legea în cazul în care „o fac într-o manieră compatibilă cu principiile democratice ale statului”, dar pot fi sancționați dacă articolele respective „au menirea de a propaga valori contrare principiului democratic”. Precizarea aparține Inspectoratului General al Poliției (IGP), într-un răspuns oficial pentru Media Azi. Reprezentanții Parlamentului ne-au precizat, în același context, că prevederea invocată „nu are scopul de a interzice mass-media să răspândească informații de interes public care ar ilustra eventual și simbolurile vizate”.
Odată cu intrarea în vigoare a normelor legale care prevăd sancțiuni pentru „confecționarea, vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni”, a apărut și neclaritatea dacă presa are dreptul să publice astfel de simboluri în sursele media și dacă ar putea fi sancționată. Media Azi a solicitat explicațiile Parlamentului și Ministerului Afacerilor Interne la subiect, răspunsurile fiind expediate la câteva zile după marcarea datei de 9 Mai.
În răspunsul semnat de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, se menționează că Legea privind contracararea activității extremiste a suportat anumite modificări, iar prin atribute și simboluri general cunoscute se înțeleg drapelele, benzile și panglicile colorate/de conștientizare (banda bicoloră negru-portocaliu), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre și combinații ale lor), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și alte însemne similare.
Olegea Stamate subliniază că statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei și că nimeni nu poate interzice sau împiedica presa să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. „Prevederea normativă invocată nu are scopul de a interzice mass-media să răspândească informații de interes public care ar ilustra eventual și simbolurile vizate, ci să prevină și să sancționeze acțiunile de încălcare a drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni”, se arată în răspunsul oferit.
La întrebarea dacă pot fi sau nu sancționați jurnaliștii sau instituțiile media conform prevederilor menționate, deputata răspunde că acest subiect nu ține de domeniul de activitate al Comisiei pe care o reprezintă. În schimb, ea a specificat că, potrivit legislației, contravenția pentru răspândirea simbolurilor menționate se constată și se examinează de către Poliție.
POLIȚIA, DESPRE SITUAȚIILE CÂND JURNALIȘTII POT FI SANCȚIONAȚI
Direcția juridică a IGP, la solicitarea de a interpreta prevederile Codului contravențional, a precizat că, în cazul reprezentanților mass-media legislația se aplică în coroborare cu art. 4 din Legea presei, ce ține de libertatea de exprimare și limitări de publicitate. „Așadar, atâta timp cât jurnaliștii și/sau instituțiile media publică materiale jurnalistice despre simboluri și atribute interzise prin lege, dar o fac într-o manieră compatibilă cu principiile democratice ale statului, atunci nu putem vorbi despre comiterea unei fapte contravenționale”, se arată în răspunsul Poliției.
„Pe de altă parte, dacă materialele jurnalistice publicate sau difuzate de jurnaliști și/sau instituțiile media au menirea de a propaga valori contrare principiului democratic, atunci articolul 365/5 din Codul contravențional le este aplicabil”, potrivit aceluiași răspuns.