Cum am putea să comunicăm și să promovăm mai eficient mesajele din domeniul apărării drepturilor omului, în condițiile restricționării libertății de exprimare, mai ales în țările cu regimuri autoritare, precum și a intensificării campaniilor de dezinformare și defăimare împotriva apărătorilor care activează în acest domeniu? Răspunsul la această întrebare se regăsește într-un ghid semnat de trei experți în domeniu – Adriana Černá, David Djambazov și Marek Hlavica – care explică cum ONG-urile de apărare a drepturilor omului ar putea să utilizeze arta povestirii audio-vizuale și targhetarea publicului țintă pentru a-și promova activitatea. Totodată, autorii oferă recomandării practice de administrare a rețelelor sociale și comunicare cu presa, pentru a ajunge prin intermediul acestor două canale la o audiență cât mai mare.
STORYTELLING – CUM ÎL UTILIZĂM
- Atrageți atenția la două componente importante în activitatea comunicatorilor – audiența și povestea. Încercați să vă distanțați de cunoștințele voastre profesionale în materie de apărare a drepturilor omului și gândiți-vă la publicul care ar dori să vă audă mesajul.
- Orientați-vă la un public cât mai îngust, utilizând una dintre cele mai de succes tehnici de comunicare folosite în campaniile electorale – „microtargeting”. Această tehnică presupune că probabilitatea ca un anumit mesaj să fie bine recepționat este proporțională cu alinierea acelui mesaj la credințele și valorile destinatarului.
- Creați conexiuni emoționale puternice între mesajul diseminat și publicul vostru țintă (de altfel, cea mai complicată sarcină în acest sens).
- Preluați modelul de relatare din povești și basme. Îl puteți găsi oriunde, de la poveștile Fraților Grimm, la filme.
- Identificați un protagonist. Acest erou ar trebui să se confrunte cu o problemă și să fie un luptător. Pe măsură ce confruntarea cu problemele sale se intensifică, cresc și emoțiile publicului, până în punctul când problema este depășită. În acel moment, publicul simte o ușurare și empatie cu personajul principal. Succesul oricărui mesaj sau campanii depinde de faptul dacă veți putea trezi în oameni și emoții. Istoriile personale, spuse de persoane reale și cu care publicul poate empatiza, pot provoca astfel de emoții.
CUM UTILIZĂM REȚELELE SOCIALE
- Rețelele sociale nu pot înlocui site-ul web, locul unde se regăsește toată informația despre activitatea voastră. În schimb, pe rețelele sociale publicul trebuie informat despre actualitatea zilnică, ceea ce se întâmplă în momentul prezent.
- Țineți minte că postările au „o viață scurtă” și atenția oamenilor se reține doar pentru puțin timp.
- Priviți conținutul oricărei publicații și prin ochii utilizatorilor. Trebuie să le captați atenția, să le treziți emoții, astfel încât aceștia să vrea să povestească și altora ceea ce au citit, auzit, văzut.
- Alegeți o rețea socială care se potrivește necesităților voastre. Dacă aveți resurse limitate, optați pentru o singură rețea pentru promovare și concentrați eforturile pentru gestionarea acesteia. Nu trebuie să fiți prezenți peste tot, fiți acolo unde este grupul vostru țintă.
- Elaborați o strategie de comunicare în care să fie stipulat ce rezultate vreți să obțineți, cât timp și câte resurse umane veți aloca pentru acest scop.
- Cele mai importante lucruri din mesajele voastre trebuie scrise la începutul textului sau în primele secvențe ale video-ului. Țineți minte că voi concurați pentru atenția utilizatorilor pe rețele sociale și aveți o singură secundă pentru a le capta atenția în timp ce răsfoiesc prin postări.
- Distribuiți regulat postări pentru a le crește impactul.
- Creați comunități. Munca pe rețelele sociale nu se încheie odată cu distribuirea unei postări, ele fiind un instrument interactiv de comunicare cu oamenii.
- Fiți inovativi. Căutați noi modalități de implicare a oamenilor în activitățile voastre.Utilizați produse noi de fiecare dată când Facebook le introduce. Algoritmii rețelei vor „aprecia” și vor oferi prioritate postărilor create în formate noi.
- Spuneți-le oamenilor ce vreți să obțineți de la ei. O postare poate avea un impact mai mare dacă le oferă oamenilor sentimentul că există o legătură între ei și situația descrisă și dacă ei pot face ceva pentru a o schimba. De exemplu, să semneze o petiție sau să se alăture unui apel de boicotare a unui produs.
CUM COMUNICĂM CU MASS-MEDIA
- Stabiliți obiective realiste și decideți în ce măsură mass-media poate să vă ajute să le atingeți. S-ar putea ca subiectul de care sunteți interesați să fi fost discutat, anterior, de mai multe ori în presă și ar trebui să găsiți o nouă abordare.
- Stați cu ochii pe subiectele de rezonanță și care sunt abordate masiv de mass-media, pentru că interesul presei față de un anumit eveniment sau domeniu nu este constant.
- Încercați să vă identificați susținători sau aliați în rândul persoanelor publice, cunoscute publicului larg și care sunt în atenția presei. De asemenea, concentrați-vă efortul asupra factorilor de decizie, identificați sau încercați să înțelegeți ce media ei urmăresc, ce informație consumă.
- Concentrați-vă eforturile pe instituțiile media care sunt relevante publicului vostru țintă. Logica „cu cât mai mult, cu atât mai bine” s-ar putea să nu funcționeze atunci când vine vorba de surse de informare. Nu vă irosiți energia și concentrați-vă atenția doar pe acele surse care vor genera cel mai mare impact.
- Identificați instrumentul și canalul de diseminare a mesajului – conferință de presă, întâlnire cu jurnaliștii influenți, la TV, în presă, pe online sau la radio. Aveți în vedere că pentru mesaje audiovizuale este necesară includerea unui detaliu spectaculos – un simplu cap vorbitor nu va avea efect. Datele statistice sunt mai potrivite pentru presa scrisă, în articole online și pe bloguri. Comunicarea la radio depinde de carisma prezentatorului.
- Apelați la agențiile de cercetare a opiniei publice pentru a afla atitudinea oamenilor față de un anumit subiect s-a schimbat între timp. În mod ideal, sondaje se desfășoară până la începutul unei campanii de comunicare și după.
- Rezumați comunicatul până la trei propoziții simple pentru a transmite mesajul-cheie. Înainte de orice apariție în mass-media, nu uitați că timpul vostru va fi limitat, iar publicul nu neapărat va fi atent.
- Menționați mesajul-cheie la începutul discursului și repetați-l spre sfârșitul declarației sau articolului.
- Prezentați probe pentru a confirma ceea ce spuneți – o regulă de aur în comunicare cu mass-media. În acest sens sunt utilizate două tipuri de dovezi: raționale și emoționale. Dovezile raționale țin de date statistice, documente, concluziile unor studii științifice etc. La capitolul dovezi emoționale ar putea fi cuvinte expresive, emoții, surprize (șoc, conflict)…
Mai multe detalii, aici.
Ghidul a fost publicat de Forumul Liberal European cu sprijinul fundației Friedrich Naumann și cofinanțat de Parlamentul European.