Distribuția publicațiilor periodice pe teritoriul Republicii Moldova va fi susținută și în 2026 din bugetul de stat. Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 29 iulie, mecanismul de finanțare prin care se vor aloca, la fel ca în anul precedent, 10 milioane de lei pentru acoperirea costurilor de distribuție a presei scrise. Fondurile vor fi transferate, prin Ministerul Culturii, către Poșta Moldovei.
De fondurile publice pentru compensarea cheltuielilor de distribuție vor putea beneficia atât ziarele naționale, cât și cele regionale și locale.
Potrivit hotărârii, nu orice publicație va putea beneficia de acest sprijin. Pentru a primi finanțare, un ziar sau o revistă trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiții: să fie editată de cel puțin doi ani, să apară cel puțin o dată pe lună, să aibă un tiraj minim de 1.000 de exemplare în cazul publicațiilor naționale sau de 500 de exemplare în cazul celor locale și regionale. Totodată, cel puțin 75% din conținut trebuie să fie dedicat subiectelor de interes public din Republica Moldova, iar publicațiile sunt obligate să asigure transparența privind proprietatea, redacția și tirajul, să respecte Codul deontologic al jurnalistului și deciziile Consiliului de Presă, să delimiteze clar publicitatea politică de cea comercială și să respecte legislația privind reflectarea campaniilor electorale. Prin conținutul lor, publicațiile sprijinite vor promova valori precum menținerea păcii, consolidarea democrației, coeziunea socială, aderarea la Uniunea Europeană, obiectivele naționale de securitate, gândirea critică, implicarea civică, drepturile omului, istoria locală, cultura artistică și identitară, precum și combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a ingerințelor străine.
Hotărârea exclude de la finanțare publicațiile fondate sau finanțate, integral ori parțial, de partide politice, autorități publice, culte religioase, sindicate sau patronate, precum și cele controlate de companii care nu au ca obiect principal activitatea media. De asemenea, nu vor putea beneficia de sprijin publicațiile administrate de persoane afiliate politic sau aflate sub sancțiuni internaționale, cele care au datorii la bugetul public național, au inclus costul distribuției în prețul abonamentului ori primesc deja compensații pentru distribuție prin Fondul de subvenționare a mass-mediei sau prin alte scheme de ajutor de stat.
Dosarele vor fi evaluate de Asociația Presei Independente (API), iar decizia finală de includere sau excludere din lista beneficiarilor va fi luată de Consiliul de examinare și selecție, format din șase membri — reprezentanți ai API, ai Consiliului de Presă și ai unor organizații din societatea civilă, plus un reprezentant fără drept de vot al Ministerului Culturii.
„Menținerea și dezvoltarea segmentului de presă scrisă va avea un efect benefic asupra dezvoltării democrației, contracararea dezinformării, acțiunilor de manipulare a informațiilor și ingerințe străine, garantarea accesului echitabil la informație inclusiv pentru persoanele în vârstă și locuitorii zonelor rurale, și în special pentru cei care nu au acces constant la Internet sau nu utilizează canale digitale, cât și asigurarea pluralismului mediatic”, se arată în nota de fundamentare.
„Măsura este importantă în special pentru publicațiile regionale și locale, care se confruntă cu o majorare a costurilor de tipar și distribuire, dar și cu venituri reduse. Ziarele rămân o sursă importantă de informare pentru locuitorii de mediul rural și din orașele mici, precum și pentru persoanele care utilizează mai puțin platformele digitale. De aceea, pentru Ministerul Culturii este important să asigure în continuare funcționarea acestui mecanism”, a declarat în cadrul ședinței Guvernului ministrul Dan Suruceanu.
Mecanismul de subvenționare a distribuției publicațiilor periodice a fost instituit în anul 2024, după ce, la finalul anului 2023, costul distribuției edițiilor periodice pentru 2024 a crescut de 3,4 ori comparativ cu tariful care era valabil în anii precedenți. Mai multe publicații au semnalat că decizia le afectează în mod critic activitatea. În replică, Poșta Moldovei susținea atunci că era vorba de o măsură necesară pentru a asigura continuitatea serviciilor instituției.