Doru Curoșu, specialist în resurse umane și politici de tineret
Presa mereu a avut nevoie de o abordare diferită în comunicarea cu tinerii, din simplul motiv că cei din urmă sunt mai detașați de tot ce înseamnă știri și noutăți în diverse domenii. Înțeleg că generalizez, nu toți tinerii sunt la fel. De exemplu, îmi amintesc că, fiind la școală, primul lucru pe care îl făceam când ajungeam seara acasă de la ore și antrenamente era să includ televizorul la canalele de știri. Bineînțeles că nu eram atent la toate subiectele, dar cele din politica națională și externă, sport, chiar și meteo erau tematicile preferate. Pe 11 septembrie 2001 eram în clasa a 5-a, dar și acum țin minte cum am ajuns acasă și am stat lipit de televizorul următoarele câteva ore. Pe 7 aprilie 2009, ajuns acasă de la proteste, am stat cu ochii la TV, urmărind îngrozit tot ce a urmat.
Bine, poate și din motivul că acum 15-20 de ani mass-media era o forță în societate, iar Internetul și știrile online erau un lux, televiziunea și presa scrisă (ziarele) erau surse importante de informare. Între timp, abundența de surse media și asocierea multora dintre ele cu diverși politicieni nepopulari, corupți etc. au redus mult din credibilitate, dar și interesul față de „primele surse de informare”. Chiar și pentru mine a urmat o perioadă în care urmăream o singură sursă de știri, creată de tineri și dedicată tinerilor, altele fie nu existau, fie erau vizibil părtinitoare unui grup direct interesat.
RELAȚIA MASS-MEDIA VS TINERII
Relația dintre presă și tineri în Republica Moldova a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv contextul social, politic și economic al țării. Aceștia au impact asupra modului în care presa și tinerii interacționează. Situația socială, evenimentele politice și starea economică pot afecta tonalitatea și conținutul știrilor, precum și modul în care tinerii percep și reacționează la acestea. De exemplu, atunci când țara se află într-o criză politică puternică, așa cum le-am avut din 2009 până în 2020, tinerii s-au împărțit rapid în două categorii: fie cei care și-au găsit refugiu într-o echipă politică, îmbrățișând valorile și viziunile partidului; fie cei care au emigrat, devenind spectatori ai schimbărilor agitate din această perioadă.
Un alt factor este nivelul de educație. Diferențele în nivelul de educație pot juca un rol semnificativ în modul în care tinerii înțeleg și interpretează informațiile furnizate de mass-media. Educația poate contribui la dezvoltarea gândirii critice și a discernământului în evaluarea știrilor. Desigur avem și educația impusă prin transfer manipulativ de valori și ideologii. Unii ar spune că în Moldova democrată nu există așa ceva, dar asta înseamnă doar să negăm un adevăr. Îndoctrinarea prin sistemul de învățamânt se poate deduce chiar și din banalul exercițiu de a-ți alege la școală orele opționale, care într-un final se transformă în ore de religie obligatorii sau ore de educație civică cu materiale și conținut învechit sau la discreția și expertiza profesorului.
Exemplul setat în familie e și el un factor, dar, după părerea mea, care nu este valabil în cazul oricărui tânăr. Cel puțin în cazul meu – mereu am luat decizii independent, indiferent de opinia părinților. Desigur, valorile și comportamentele promovate în familie pot influența atitudinea tinerilor față de presă. Dacă familia încurajează o abordare critică și informarea responsabilă, tinerii pot fi mai puțin susceptibili la manipulare sau interpretări distorsionate ale știrilor. Dar dacă părinții au consumat în exclusivitate seriale rusești și turcești, atunci avem ce avem…
CE CONSUMĂ TINERII
Activitatea mea zilnică constă în interacțiunea cu tinerii prin sesiuni de formare, ghidare în dezvoltare personală și carieră, mentorat. La întrebarea de unde aceștia se informează, de cele mai multe ori primesc răspunsuri care pentru mine par pur și simplu absurde, deși înțeleg tedințele. Când zic absurd mă refer la faptul că tinerii preferă să caute știri/actualități pe rețelele de socializare, de cele mai multe ori pe platforme precum TikTok, de la persoane care nu au o experiență relevantă în jurnalism, care la prima vedere nu ar fi cea mai relevantă sursă de informare. Mai sunt și tineri care urmăresc direct canale de știri sau jurnaliști prin grupurile de Telegram.
Un studiu realizat în 2023 de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) arată că, pentru a găsi o informație sau o știre, tinerii își încep căutările prin motorul Google, iar de acolo aleg primele opțiuni oferite. Rețelele sociale sunt principala sursă din care se informează tinerii și doar 32% dintre ei aleg portalurile de știri în acest scop. Studiul arată că doar 35% din timpul în care navighează pe Internet tinerii îl folosesc pentru a citi știri. În rest, ei se preocupă de comunicarea cu prietenii, vizionarea filmelor și secvențelor video, audierea muzicii sau jocuri online. Întrebați despre fake news, 42% dintre respondenți au spus că tinerilor din Moldova le este dificil să facă diferența între știrile false și cele veridice, iar 30% au menționat că pot să deosebească falsul din mediul online de adevăr. 11% au bifat că tinerii nu fac diferența între știrile adevărate sau false și tot 11% cred că tinerii sesizează imediat un fake news. La sondajul național au participat peste 1.500 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani.
La întrebarea de ce urmăresc știrile și ce anume caută, tinerii zic că sunt interesați în mare parte de:
- Evenimente locale și internaționale: știri importante din diverse domenii, atât din Moldova, cât și din alte țări;
- Participare civică și voluntariat: diverse oportunități în care s-ar putea implica, dezvoltare personală, festivaluri etc., dar și evenimente care au avut loc și implică persoane pe care le cunosc.
Pe de altă parte, tinerii au mai multe motive de a nu urmări știrile. De cele mai multe ori ei dau vina pe conținutul negativ sau pe dificultatea de a le recunoaște ca fiind adevărate sau false, în special noutățile din domeniul politic. Alte motive ar fi:
- Manipularea prin informație: ei se tem că pot fi expuși la știri false sau manipulare, ceea ce poate afecta percepția lor asupra evenimentelor și asupra realității;
- Supraexpunerea la conținut controversat: o presă care se concentrează pe știri senzaționale sau controversate poate afecta modul în care ei percep lumea și poate contribui la dezvoltarea unei viziuni distorsionate asupra realităților sociale. Tot tinerii menționau la un eveniment că în mediul online ei pot alege singuri persoanele pe care să le urmărească, dar urmărind presă simt că le sunt impuse anumite tipare și persoane cu valori diferite de ale lor;
- Scepticism față de mass-media: tinerii sunt sceptici față de presă din cauza percepției că anumite surse de știri ar avea interese ascunse sau partizane, pe principiul „Cine plătește, acela alege muzica”. În plus, îmi amintesc o remarcă curioasă unui tânăr: „De ce să privesc știri? Ele nu sunt făcute pentru mine!”. Tinerii caută știri despre educație, voluntariat, locuri de muncă, sănătate mentală și fizică, drepturile lor, diversitatea și incluziunea, oportunități unice care să-i ajute să se dezvolte sau să iasă în evidență.
Factorii enumerați mai sus au educat în ultimii ani tineri deconectați de la sursele de informare oficiale și media. Din păcate, foarte puțini tineri ascultă radio și urmăresc buletinele de știri televizate, iar de ziare și reviste nici nu mai vorbesc. Respectiv, ămâne ca presa să-și transfere resursele pe rețelele de socializare, unde tinerii petrec o parte covârșitoare din timp.
SOLUȚII?
Pentru a atrage tinerii să urmărească știrile, presa poate să adopte mai multe strategii și abordări care să se plieze pe preferințele și obiceiurile acestui segment de public. Între soluții s-ar număra:
- Conținut digital și interactiv: dezvoltarea unei prezențe puternice pe platformele digitale și sociale; crearea de conținut interactiv, cum ar fi sondaje, întrebări și răspunsuri sau evenimente live; implicarea persoanelor cunoscute și apreciate de tineri.
- Știri personalizate: furnizarea de conținut personalizat și relevant, adaptat preferințelor individuale ale utilizatorilor; utilizarea algoritmilor pentru a oferi recomandări de știri bazate pe istoricul de navigare al utilizatorilor.
- Grafică și multimedia: integrarea elementelor multimedia în conținut, cum ar fi videouri, infografice și animații; tilizarea unui design atractiv și modern pentru a face conținutul mai ușor de consumat.
- Colaborări cu influenceri: colaborarea cu influenceri sau personalități populare în mediul online pentru a promova și discuta știrile; articiparea la campanii de conștientizare și activism online.
- Utilizarea limbajului accesibil: evitarea jargonului tehnic și utilizarea unui limbaj simplu și accesibil, explicarea contextului și a importanței evenimentelor/subiectelor într-un mod clar și concis.
Mai multe initiative ar putea ajuta tinerii să fie conectați cu știrile din țară și din lume. De exemplu, site-uri de știri din Republica Moldova care sunt dedicate tinerilor ar putea oferi publicului său spațiu pentru a se manifesta prin scris. Și sistemul de învățământ ar putea contribui, prin proiecte individuale și de grup, la scrierea articolelor pe diverse subiecte, care să fie ulterior publicate pe platformele de știri. Evident, interacțiunea între organizațiile media și tineri nu ar trebui să se limiteze doar la știri. Interacțiunea în cadrul evenimentelor publice, prezentări prin școli, concursuri de scriere cu premii ar putea ține tinerii mai aproape de cei care fac jurnalism și informează.
Încurajarea tinerilor să citească mai mult știrile este o provocare, dar una care are soluții:
- Gamificare: dezvoltarea jocurilor sau activităților/concursurilor care să implice consumul de știri. De exemplu, se poate organiza un concurs de trivia pe baza știrilor sau jocuri educative care să-i încurajeze să înțeleagă mai bine subiectele din actualitatea zilnică.
- Integrare în educație. Profesorii pot utiliza știrile pentru a discuta subiecte curente în cadrul orelor de curs și pot încuraja elevii să citească și să înțeleagă diverse perspective. Această expriență am avut-o în calitate de student la un program de masterat în România și am fost rapid captivat să citesc cât mai multe știri ce țin de domeniul meu de studii.
- Modelarea comportamentului. Dacă părinții, profesorii sau liderii de opinie citează și discută știrile, este posibil să-i inspire pe tineri să facă același lucru. Modelarea comportamentului prin propriul exemplu este o metodă eficientă de învățare.
- Workshopuri și evenimente: Organizarea de workshopuri sau evenimente cu jurnaliști sau experți în domenii de interes pentru tineri, pentru a discuta despre importanța știrilor și modul în care acestea pot afecta societatea, la fel ar putea atrage tinerii de partea presei.
Soluții ar fi mult mai multe, dar, într-un final, pe lângă dezvoltarea a zeci de instrumente de comunicare și interacțiune, este importantă educarea tinerilor încă de pe băncile școlii, atât să genereze știri (prin ziarele școlare și alte activități), dar mai ales să citească cât mai mult, pentru a fi informați și a deveni consumatori critici de știri.
Materialul este publicat în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine”. Campania este organizată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.