Jurnaliști, reprezentanți ai comunității media, membri ai societății civile, precum și consumatori de presă au participat pe 4 mai la un flashmob de solidarizare dedicat securității digitale a jurnaliștilor. Evenimentul, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a avut loc la Chișinău, în Scuarul Europei din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, în contextul Zilei Internaționale a Libertății Presei. Participanții au manifestat sub sloganul „Asta nu e opinie. E hărțuire. Stop violenței digitale!”.
Prin această acțiune, CJI și-a dorit să atragă atenția asupra faptului că atacurile, amenințările, intimidările, campaniile de discreditare și alte forme de abuz online nu pot fi tratate drept simple opinii sau critici legitime. Potrivit organizației, „acestea afectează siguranța jurnaliștilor, libertatea de exprimare, independența editorială și dreptul publicului de a fi informat”.
Directoare executivă a CJI, Nadine Gogu, a precizat că fenomenul hărțuirii digitale a luat amploare în ultima perioadă, iar rapoartele naționale și internaționale indică că în anul 2025 a avut loc cel mai mare număr de abuzuri împotriva jurnaliștilor din ultimii 10 ani. „Respectiv, astăzi, venim cu un îndemn la acțiune: să ne solidarizăm cu colegii și colegele jurnaliste care au fost, în ultimii ani, ținta unor astfel de abuzuri și să spunem clar că aceasta este violență digitală — nu doar de Ziua Libertății Presei. Eu cred că ar trebui să reacționăm constant, ori de câte ori se întâmplă astfel de lucruri, să le denunțăm, să sesizăm organele de drept și, în felul acesta, am putea contribui la crearea unor precedente, astfel încât potențialii abuzatori să înțeleagă că libertatea de exprimare nu înseamnă impunitate și că dreptul la opinie se oprește atunci când se încalcă dreptul altor persoane, când este vorba de atacuri, abuzuri și așa mai departe”, a declarat presei directoarea executivă a CJI.
În cadrul evenimentului a avut loc și o expoziție cu capturi din mesaje de hărțuire pe care le-au primit jurnaliștii și redacțiile din țară pe parcursul anului. De asemenea, au fost difuzate mesaje vocale de hărțuire, insulte și amenințări primite de angajații din presă.
Jurnalista Viorica Tătaru a amintit că a fost de nenumărate ori victimă a hărțuirii digitale și campaniilor de ură organizate la adresa ei. „În acele momente am reflectat, am căutat informații și am înțeles că această hărțuire online este anume axată pe discreditarea persoanei, pentru a o ataca, pentru a face presiune. Reprezintă, de fapt, un mecanism pe care, dacă îl înțelegi, îți dai seama că nu este despre tine, ci este menit să te facă să taci. Și, din acel moment, am decis că nu — nu trebuie să tac. Trebuie să vorbesc zilnic, constant, să informez, să-mi fac munca, până la urmă, și să nu mă las intimidată. Pentru că, în momentul în care noi tăcem, alegem să tăcem, acest gol sau acest spațiu este umplut de propagandă, cu minciuni, dezinformare, falsuri și tot felul de informații pe care le găsim zilnic pe rețelele de socializare”, a subliniat ea pentru Media Azi.
Iar directoarea portalului Agora, Victoria Dumbravă, a menționată că și redacția pe care o reprezintă se confruntă frecvent cu atacuri online. „Deși această hărțuire sau acele mesaje nu reprezintă neapărat o nemulțumire reală, evidentă, sunt sigură că, dacă ne-am întâlni față în față cu acei oameni care comentează online, ei nu ar avea același curaj și, poate, chiar ar spune că nu sunt de acord cu ceea ce au scris. Dar este o realitate căreia trebuie să îi facem față. Și este o realitate pe care o analizez inclusiv din perspectiva de manager, pentru că afectează foarte mult colegii, membrii redacției. Îi afectează moral și psihologic, iar acest lucru, cu siguranță, își spune cuvântul și asupra randamentului muncii”, evidențiază managera.
Totodată, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, CJI a lansat Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2025 – 3 mai 2026. Documentul analizează principalele evoluții și înrăutățiri din sectorul mass-media, inclusiv în domeniul securității jurnaliștilor, cadrului legislativ, securității informaționale și sustenabilității economice.
Pe 7 mai, CJI va anunța câștigătorii celei de-a șasea ediții a concursului Tulip Press Awards. Jurnaliștii au expediat la concurs materiale în care au abordat subiecte legate de (ne)respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, pentru a sensibiliza publicul cu privire la această tematică.
Agenda evenimentelor, desfășurate de CJI și alte organizații de media cu prilejul Zilelor Libertății Presei, poate fi consultată AICI.