Două treimi dintre servicii media de televiziune care nu se află sub jurisdicția statului și sunt retransmite în Republica Moldova emit integral sau parțial în limba rusă, potrivit studiului „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe în 2025”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în luna iulie. Expertul Ion Bunduchi, unul dintre autorii cercetării, califică drept îngrijorătoare situația în care limba oficială a statului este marginalizată în grilele de programe.
Potrivit datelor, în Republica Moldova sunt retransmise 408 servicii media de televiziune care nu se află sub jurisdicția statului, atât generaliste sau de știri, cât și tematice (de la filme și muzică, la canale dedicate copiilor sau tematicii sportive). Dintre acestea, două treimi (67%) emit integral sau parțial în limba rusă. Deși posturile retransmise sunt în 12 limbi, cea rusă este predominantă, fiind prezentă în grila a 261 dintre cele 389 de canale analizate în funcție de limba de emisie.
Autorii precizează că serviciile media de televiziune retransmise în Republica Moldova provin din 20 de țări și sunt disponibile publicului prin rețele de cablu și IPTV. Datele arată că 186 de canale, adică 45,5%, sunt din Federația Rusă, 87 (echivalentul a 21,3%) din România, 21 din Marea Britanie, 20 din Țările de Jos și 19 din Ucraina. Alte 75 de canale provin din SUA, Cehia, Bulgaria, Turcia, Germania, Austria, Irlanda, Franța, Italia, Spania, Serbia, Slovacia, Letonia, Lituania și Estonia.
Pe de altă parte, 19 canale care nu au fost incluse în top difuzează conținut în una sau mai multe limbi, printre care: turcă, cehă, germană, arabă, franceză, spaniolă, portugheză, italiană și rusă. În cazul a 10 dintre acestea, limba rusă este utilizată alături de alte limbi, în combinații precum: ucraineană/rusă/engleză, română/rusă/engleză/cehă, rusă/engleză/turcă sau rusă/engleză/arabă/portugheză.
ARGUMENTELE EXPERTULUI
Expertul media Ion Bunduchi, coautor al studiului, susține că cifrele trebuiesc raportate la ceea ce numim proces de integrare în societate sau proces de segregare socială.
„Dacă din cele 408 servicii media de televiziune retransmise în spațiul audiovizual național, dar care nu sunt în jurisdicția Republicii Moldova, aproape 70 la sută au drept limbă de emisie/coloană sonoră limba rusă, atestăm o situație anormală. Nu este și nu trebuie să fie în firea lucrurilor ca în serviciile media de televiziune și în mass-media, în general, să prevaleze altă limbă decât cea a statului. Când canalele TV retransmise sunt în 12 limbi, s-ar părea că telespectatorul moldovean are din ce alege. În realitate, însă, e ca la un supermarket – alegem nu ce vrem, ci alegem din ce este, iar rafturile pline ne dau impresia iluzorie că am găsit tocmai ce doream”, a explicat directorul executiv al Asociației Presei Electronice pentru Media Azi.
Potrivit expertului, diversitatea lingvistică în audiovizual nu este o problemă în sine, ci dimpotrivă, poate încuraja învățarea altor limbi și deschiderea către noi perspective culturale. Îngrijorarea apare atunci când una dintre aceste limbi domină excesiv, iar limba oficială a statului este marginalizată în grilele de programe. „E rău pentru că, pe de o parte, această stare de fapt contribuie la perpetuarea mitului că în Republica Moldova toți cunosc rusa și, pe de altă parte, menține o mulțime de oameni într-o bulă informațională bilingvă sau, mai grav, monolingvă”, potrivit lui.