Legislația Republicii Moldova include prevederi menite să contracareze discriminarea și discursul de ură, inclusiv împotriva evreilor, precum și sancțiuni pentru instigare la ură sau violență, negarea Holocaustului, diseminarea informației sau simbolurilor cu caracter nazist, extremist și glorificarea criminalilor de război. Totuși, în opinia directoarei Comunității Evreiești, Aliona Grossu, deocamdată, există lacune privind modul de implementare a acestora. Potrivit ei, adoptarea unei strategii similare celei din statele membre ale Uniunii Europene, de combatere a antisemitismului și susținere a vieții evreiești, ar soluționa mai multe probleme. Media Azi a discutat despre îngrijorările pe care le au reprezentanții comunității, dar și despre acțiunile pe care le întreprind pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, promovarea drepturilor omului și a coeziunii sociale în țara noastră.
Media Azi: În calitate de directoare a Comunității Evreiești din Republica Moldova (CERM), dar și expertă în domeniul relațiilor interetnice și al drepturilor omului, pe parcursul ultimilor ani ați fost implicată în diverse activități și procese ce vizează protejarea drepturilor și libertăților reprezentanților comunității, combaterea antisemitismului și a altor manifestări ce pun la încercare rezilienţa societăţii. Cum apreciați situația la acest subiect la ora actuală?
Aliona Grossu: Într-adevăr, unul dintre rolurile pe care le are societatea civilă și noi, ca organizație, este cel de watchdog – de monitorizare și responsabilizare – pentru a ne asigura că implicarea și aportul pe care îl avem ca activiști civici este recunoscut și reflectat obiectiv. Episoadele de discriminare, instigare la ură, intoleranță interetnică sau, în cazul comunității evreiești, elementele de antisemitism se atestă și ne îngrijorează. Aceste fenomene s-au intensificat în special din octombrie anul trecut, când amploarea antisemitismului a sporit în toată lumea odată cu declanșarea conflictului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas. Cu regret, violențele continuă până în prezent și au drept rezultat victime umane. Această situație la nivel internațional are un vădit impact asupra manifestărilor de antisemitism, crescând îngrijorarea în rândul membrilor comunității noastre.
Se simte comunitatea evreiască discriminată în Republica Moldova?
Episoade de antisemitism s-au manifestat în toate timpurile și nu doar aici. Legislația națională include o definiție a antisemitismului, care a fost aprobată în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), la care și Republica Moldova a fost parte ca și stat observator. Definiția a fost aprobată prin hotărâre de Guvern și explică ce mai exact reprezintă o manifestare a antisemitismului – fiind vorba nu doar de incidente de agresiune nemijlocit față de reprezentanții comunității evreiești, dar și față de persoanele și proprietățile care sunt asociate acestei comunități. Definiția aprobată are o conotație cuprinzătoare și evidențiază că „antisemitismul reprezintă o anume percepție referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca fiind ură împotriva evreilor. Manifestările verbale și fizice de antisemitism sunt îndreptate împotriva evreilor și ne-evreilor și/sau proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești și locațiilor lor religioase”.
Putem spune că această definiție este pe deplin înțeleasă? Cum contribuie la promovarea politicilor de antidiscriminare și de sporire a toleranței în societate?
Impactul unei asemenea hotărâri se diminuează prin faptul că nu prevede pârghii în cazul nerespectării prevederilor ei. Documentul vine mai mult cu titlu de informare. În consecință, înregistrăm diverse forme și elemente de antisemitism. De cele mai multe ori, acestea capătă amploare în spațiul public, la care participă influenceri, lideri de opinie, politicieni, dar și pe rețelele sociale, în mediul online, unde circulă cele mai multe mesaje de ură, incitare la discriminare și violență, limbaj licențios, care promovează xenofobia, antisemitismul ș.a. Avem plângeri înregistrate la organele de Poliție și la Procuratură pe cazuri ce se referă la fapte generate de prezența prejudecăților față de evrei și comunitatea evreiască, expuse de consilieri, deputați, experți.
Ce a stat la baza acestor plângeri?
În primăvara acestui an, spre exemplu, pe mai multe trasee din țară, la stațiile de așteptare a transportului public, au fost inscripționate texte și simboluri anti-israeliene și antisemite. De asemenea, în cimitirul evreiesc din Soroca au avut loc două incidente de vandalizare a Memorialului victimelor Holocaustului, care au atras atenția societății, mass-mediei, organelor de menținere a ordinii publice. Aceste manifestări de antisemitism ne îngrijorează profund și ne-am dori ca autoritățile statului să aibă niște pârghii mai ferme pe care să le aplice pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism.
Care este, de obicei, soarta unor astfel de plângeri?
Sunt câteva exemple când plângerile au fost direcționate inițial la Poliție, fiind ulterior redirecționate Consiliului pentru Egalitate. Consiliul are un mandat special de a se preocupa de prevenirea și combaterea discriminării, dar le poate examina doar din punct de vedere al corespunderii cu legislația în vigoare. Ulterior, plângerile revin la Poliție și mai durează destul de mult (poate să treacă și un an) până când acestea ajung să fie examinate nemijlocit.
Avem un exemplu din anul 2009 când, în apropiere de monumentul lui Ștefan cel Mare (din centrul Chișinăului), a fost brutal vandalizat sfeșnicul folosit pentru sărbătoarea Hanuka. Sfeșnicul fusese amplasat acolo în ajunul sărbătorii și un grup de persoane și-au permis să îl distrugă, expunând lozinci vădit antisemite. La acea vreme nu existau acte legislative și normative pe care le avem la moment pentru așa tip de manifestări. Nimeni nu a fost tras la răspundere. Totuși, faptele au fost documentate și există dovezi până acum. Între timp, lucrurile au evoluat, inclusiv în domeniul legislativ, astfel că infracțiunile și discursurile ce țin de prejudecată, de antisemitism, inclusiv depistarea și investigarea acestora sunt foarte clar descrise în cadrul legal și urmează să lucrăm mai mult la prevenirea acestor cazuri, precum și la contracararea lor.
Reieșind din cele menționate, înțeleg că, deși legislația actuală include un pachet de prevederi, deocamdată există lacune în implementarea lor. Ce ar mai trebui de făcut?
Aveți dreptate. Este nevoie de eforturi pentru aplicarea prevederilor legale, precum și de acțiuni pe componenta de prevenție. În contextul vectorului european pe care îl urmează țara noastră, considerăm necesară o strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, asemănătoare celei care se implementează în statele membre ale Uniunii Europene, pe care am putea să o utilizăm nu doar la nivel de constrângere/sancționare, dar și la nivel de prevenire, conștientizare și sensibilizare a opiniei publice.
Cu ce ar ajuta o astfel de strategie mai exact?
O asemenea strategie ar schimba multe lucruri în țara noastră. Orice strategie include un plan de acțiuni, activități detaliate și un plan concret de implementare, instituții responsabile, precum și un buget alocat corespunzător. Atâta timp cât aprobăm o definiție care nu este obligatorie din perspectivă legală sau nu se investesc mijloace financiare pentru instruirea funcționarilor publici ca aceștia să contribuie la implementare, prin prisma prevederilor definiției, vom avea ceea ce avem acum. S-ar putea ca o decizie neutră pentru cineva să genereze prejudecăți și/sau tratament intolerant, xenofob, antisemit pentru altcineva.
Ce măsuri întreprinde CERM pentru a diminua discursul de ură față de evrei în societate?
Comunitatea Evreiască din Republica Moldova este o organizație-umbrelă pentru 45 de organizații laice și religioase de nivel republican și local, care susțin cercetarea, cultura, programele pentru copii și tineret, mișcarea de voluntariat, oferă asistență persoanelor în vârstă și vulnerabile ale comunității. Organizația noastră numără peste 15.000 de persoane și înglobează toate organizațiile și comunitățile evreiești de pe ambele maluri ale Nistrului.
Printre activitățile recente, în perioada iunie 2024-martie 2025, CERM implementează proiectul „Consolidarea răspunsului la antisemitism în Moldova”, prin care dorim să contribuim la crearea unui mediu mai sigur și favorabil pentru toți membrii societății, la construirea unei comunități mai coezive și mai tolerante, care cunoaște și respectă drepturile omului.
În cadrul proiectului ne propunem diverse tipuri de intervenții, cum ar fi campanii de sensibilizare și instruiri practice ce au drept scop îmbunătățirea aplicării legislației (creșterea înțelegerii și aplicării legislației privind contracararea antisemitismului și negarea Holocaustului); fortificarea capacităților membrilor comunității de a detecta și raporta infracțiunile motivate de ură, ceea ce va duce la o raportare mai frecventă a incidentelor antisemite; echiparea reprezentanților structurilor naționale și a părților interesate cu abilități pentru a depista, investiga și sancționa cazurile de antisemitism, îmbunătățind astfel sprijinul oferit victimelor. Nu în ultimul rând, ne propunem promovarea unui mediu mai sigur și mai incluziv prin creșterea gradului de conștientizare și a măsurilor de prevenire.
După cum am menționat, în Republica Moldova nu avem nicio strategie care ar include măsuri proactive, nu doar retroactive. Considerăm că dacă s-ar investi și în componenta de informare, instruire, educație, lucrurile ar merge diferit. Drept soluție, lucrăm în prezent la elaborarea unui suport informațional/ghid practic pentru identificarea, investigarea, sancționarea, dar și prevenirea cazurilor de antisemitism. Materialul informațional va fi pus la dispoziția tuturor actorilor implicați direct sau indirect în oferirea răspunsurilor eficiente la manifestările antisemite. De asemenea, ne propunem să organizăm sesiuni informative și activități de formare în diferite regiuni ale Moldovei.
Proiectul prevede desfășurarea unei campanii de conștientizare pentru a preveni și combate crimele motivate de ură împotriva comunității evreiești, care este esențială pentru a promova înțelegerea și a motiva părțile interesate să raporteze incidentele de antisemitism, xenofobie, intoleranță și discriminare. În același timp, este crucială consolidarea capacităților comunităților evreiești vulnerabile și expuse la discriminare, astfel încât acestea să poată aborda eficient manifestările de ură. Acest lucru poate fi realizat prin crearea unui mecanism detaliat de detectare, raportare și monitorizare, inclus într-un ghid ușor de utilizat. Ghidul poate servi și ca sursă de referință pentru alte comunități etnice ce se confruntă cu xenofobie, discriminare și crime motivate de ură. În plus, măsurile proactive de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, intoleranței și discriminării trebuie implementate prin sesiuni de instruire și informare adresate profesioniștilor din domeniul juridic, lucrătorilor din Poliție și Procuratură și membrilor comunităților evreiești.
Cât de mult este de lucru la capitolul prevenție?
Foarte mult. Istoria Holocaustului nu se cunoaște pe deplin pentru că nu se învață suficient în mod obligatoriu la școală, nu se regăsește suficient în materialele informative care sunt pregătite adesea de jurnaliști. Și, odată ce aceste lucruri nu sunt cunoscute, avem situația ce creează un sentiment de impunitate. În final, apar noi fațete ale acestui fenomen.
La începutul lunii iulie, compania Meta a anunțat despre extinderea politicilor privind discursul instigator la ură prin eliminarea conținutului ce vizează sioniştii. Cât de eficientă considerați această măsură?
Ne bucură faptul că Meta a reacționat prompt la solicitarea Congresului Mondial Evreiesc, membri ai căruia suntem, de a identifica noi forme de depistare și combatere a antisemitismului online. Astfel, chiar dacă termenul sionism nu include în sine nimic rău și definește ideea întemeierii unui stat evreiesc, acest cuvânt este frecvent utilizat cu o conotație negativă. Sperăm ca noua politică a companiei Meta să ajute la demascarea urii ce vizează comunitatea evreiască globală, urmând ca postările și mesajele cu termenul sionist să fie tratate ca antisemitism și să fie eliminate sau blocate pentru a nu mai fi răspândite în spațiul public.
Cum vedeți, în general, situația privind discriminarea în mediul online în țara noastră?
Incidentele la care am făcut referire mai sus sunt în mare parte diseminate prin intermediul portalurilor de știri și al rețelelor sociale. Spuneam într-un interviu pentru un post de televiziune că în rețelele informaționale, în special online, incitarea la ură a crescut exponențial în ultimul an. Practic oricare articol sau oricare interviu ce vizează tangențial sau direct subiectul conflictului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas este urmat de o mulțime de comentarii. De foarte multe ori ne confruntăm cu lipsa unei moderări adecvate pentru comentariile ce apar la anumite știri. Astfel, utilizatorii de Internet nu fac cunoștință doar cu știrea sau videoul, dar și cu comentariile care se afișează ulterior. Autorii comentariilor nu sunt sancționați pentru ceea ce publică și acest lucru ne îngrijorează foarte mult.
Cum vedeți rolul mass-mediei în promovarea antisemitismului și discursului de ură versus combaterea lui? Ați putea veni cu unele recomandări?
Desigur. Tocmai suntem în discuții cu privire la o emisiune difuzată de un portal informațional, cu participarea unui politician și istoric. În opinia noastră, invitatul emisiunii, prin felul cum și-a formulat răspunsul la întrebare, a repetat întocmai argumentele antisemite utilizate de trupele naziste în perioada Holocaustului și înregistrate în raportul Comisiei internaționale Elie Wiesel, justificând, în așa fel, exterminarea în masă a evreilor. În raport scrie exact asta. Naziștii au folosit acest argument pentru ca să justifice exterminările în masă: noi îi exterminăm pentru că au trădat; noi îi omorâm pentru că este vina dânșilor. Și legislația internațională, dar și națională (pentru că raportul Comisiei Internaționale a fost aprobat cu majoritatea absolută a parlamentarilor din R. Moldova) vorbește foarte clar că nu există nicio justificare a crimelor săvârșite în perioada Holocaustului.
Suntem revoltați și de faptul că nici moderatorul emisiunii nu a intervenit cu întrebări suplimentare ori precizări către invitat, pentru a nu lăsa motiv de interpretări și reacții negative din partea spectatorilor, cu efecte vădit negative pentru comunitatea noastră.
La final, ce sfaturi ați avea pentru jurnaliști ca să dea dovadă de toleranță și corectitudine în materialele lor?
Prima recomandare ar fi să nu ezite să se adreseze la reprezentanții comunității evreiești atunci când au o întrebare sau situație ce vizează comunitatea, tradițiile, diverse aspecte ale activității noastre, de care nu ar fi siguri sau pe care nu le cunosc. Suntem prima sursă și mereu deschiși să explicăm, să ajutăm cu izvoare științifice, surse bibliografice etc. În primăvara acestui an, pe un portal de știri a fost publicat un articol despre un marș Pride, în care au fost expuse și sloganuri de susținere a Palestinei. Mai mulți reprezentanți ai organizațiilor din societatea civilă și activiști civici și-au expus părerea la acest subiect. Din material a lipsit opinia reprezentanților Comunității Evreiești, lucru care mi s-a părut ciudat și lipsit de etică.
A doua recomandare ar fi să se documenteze cât mai bine cu privire la legislația în vigoare când își propun să realizeze un material de presă la o tematică ce vizează istoria, tradițiile și valorile culturale și religioase ale evreilor. Este un lucru necesar pentru a evita situațiile ce crează impresia că sunt generate de anumite prejudecăți ori sunt manifestări antisemite. Actele legislative, rapoartele sunt în mare parte accesibile și disponibile online.
A treia recomandare, nu mai puțin importantă, este să aibă curaj să adreseze cât mai multe întrebări, să ceară contra-argumente intervievaților. Este singura soluție pentru a afla și a relata adevărul. Uneori se întâmplă ca persoane de rang înalt, din necunoaștere, grabă, imprudență sau lipsă de sensibilitate cu privire la efectul pe care ar putea să îl producă declarațiile pe care le exprimă, apar în spațiul public cu narațiuni ce pot cauza urmări neplăcute pentru anumite persoane sau grupuri de persoane. Este necesar ca jurnaliștii să manifeste prudență în tot ce realizează. Asta ar duce la stoparea răspândirii argumentelor false, combaterea discursului de ură generat de prejudecăți, discriminare, antisemitism, realizarea materialelor jurnalistice care respectă principiile de etică, deontologie, corectitudine și bun simț.
Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Scoateți trolii afară!” (în engleză, „Get the Trolls Out!”), faza a V-a a unui program de încurajare a tinerilor să lupte împotriva discriminării și intoleranței religioase în Europa. În cadrul acestui proiect, CJI are sarcina de a monitoriza mai multe instituții media privind modul în care reflectă subiectele cu tentă religioasă.