Cum se schimbă comportamentul consumatorilor de media, ce preferințe au și la ce ar trebui să atragă atenția redacțiile pentru a rămâne competitive pe piață sunt câteva dintre temele abordate în studiul Digital News Report (DNR) 2022, publicat de Institutul Reuters. Nic Newman, unul dintre autorii cercetării, a enumerat pentru portalul Journalism.co.uk principale mesaje ce vizează industria mass-mediei digitală în 46 de țări ale lumii.
EVITAREA ȘTIRILOR, UN TREND
Potrivit raportului, în Marea Britanie, aproape jumătate dintre respondenți (46%) susțin că deseori sau uneori au evitat știrile, cifra fiind aproape dublă în comparație cu anul 2017 (24%). Tendința poate fi explicată inclusiv prin amplificarea știrilor despre război, criza costurilor vieții și pandemie, toate în curs de desfășurare.
Un sondaj ulterior din aprilie (cu privire la războiul din Ucraina) a arătat că evitarea știrilor a crescut mult mai puternic în țările care se află mai aproape de conflict, precum Polonia și Germania, în timp ce datele din Marea Britanie au rămas relativ neschimbate.
Potrivit lui Newman, combinația de subiecte serioase și complexe și modul în care mass-media le reflectă adesea nu reușește să-i lase pe cititori să se simtă că sunt informați, precum și au un efect negativ asupra stării lor de spirit. „De asemenea, oamenii se simt neputincioși în fața acestor probleme globale uriașe și complexe pentru că nu pot face nimic personal în această privință. Așa că unii oameni pur și simplu se opresc [din a consuma media], deoarece există întotdeauna ceva mai interesant de făcut pe telefonul mobil”, a remarcat Nic Newman.
DESPRE ÎNCREDEREA ÎN MASS-MEDIA
Regatul Unit a fost printre țările cu cel mai înalt nivel de încredere în știri în 2015 (51%), înainte ca referendumul pentru Brexit să dea o lovitură la acest capitol. Newman susține că mass-media este acuzată că transmite „vești proaste” și reprezintă o reflectare a diviziunilor mai largi care se atestă în societate, politică și cultură.
Astfel, după pandemia de coronavirus de anul trecut (când publicul a căutat știri credibile despre o problemă care i-a afectat în mod direct), încrederea a scăzut la 34%. Drept exemplu este menționat cazul BBC News, care a pierdut 20 de puncte procentuale în ultimii cinci ani, de la 75% la 55%.
Newman susține că mass-media trebuie să muncească pentru a-și reîntoarce publicul care nu mai are încredere în presă.
ABONAMENTELE ȘI CRIZA COSTURILOR VIEȚII
Totodată, războiul din Ucraina a adus și o nouă creștere a abonamentelor pentru unele instituții media. Bunăoară, The Telegraph are peste 500.000 de abonați online, urmat de The Times și Sunday Times, cu circa 400.000 de persoane. The Guardian și Financial Times au atins recent cifra de un milion de abonați online.
Cu toate acestea, doar 9% dintre oamenii din Marea Britanie plătesc pentru știrile online – în creștere față de cele 8% de anul trecut, dar destul de puțin în comparație cu media pe piață (17%) și în SUA (19%).
În contextul crizei costurilor vieții, mai multe redacții și-au exprimat temerea că abonamentele lor se vor reduce pentru că cititorii încep să economisească. Redacțiile vor trebui să muncească mai mult pentru a-i determina pe cititori să-și păstreze abonamentele. „Nu cred că noi supraestimăm impactul crizei costului vieții. Eu cred că va fi o problemă cu adevărat semnificativă pentru companiile media în următorii câțiva ani”, a remarcat coautorul studiului.
REȚELELE SOCIALE ȘI LUPTA PENTRU AUDIENȚA GENERAȚIEI Z
Cercetătorii atestă că publicul generației Z (născuți între 1995-2010) este mult mai sceptic decât generațiile anterioare cu privire la știrile pe care le citesc. „Această generație tânără este diferită. Ei definesc știrile în mod diferit, sunt mai puțin interesați de subiectele tradiționale precum politica și pe ei îi formează mai mult aspectul social al știrilor”, spune Newman.
Astfel, peste o treime (39%) dintre tinerii cu vârsta între 18-24 de ani din Marea Britanie spun că rețelele sociale sunt acum principala lor sursă de informare. Acest grup cu mai puțină probabilitate va dori să acceseze site-uri sau aplicații de știri. Redacțiile nu pot miza că sunt cunoscute de publicul tânăr și trebuie să muncească mai mult pentru a identifica și a câștiga atenția acestui grup de audiență.
Datele mai arată că Facebook își pierde din importanță, în timp ce TikTok continuă să crească atât pentru uz general, cât și pentru știri – 40% dintre persoanele sub 25 de ani îl folosesc acum și 15% îl utilizează pentru știri. Datele sunt valabile la nivel mondial.
Apariția BBC News pe TikTok este un semn că editorii de știri nu pot ignora platforma, deoarece publicul tânăr are nevoie de știri credibile.
POPULARITATEA PODCASTURILOR
Popularitatea podcastingului a revenit după ce pandemia a atenuat amploarea acestuia (care poate fi explicată prin faptul că s-au redus deplasările spre și de la locurile de muncă). În Marea Britanie, 25% dintre respondenți au ascultat podcasturi lunar, ceea ce prezintă o creștere cu trei puncte procentuale față de anul precedent.
De exemplu, Spotify a depășit BBC Sounds ca cea mai folosită platformă de podcasting din Marea Britanie, acumulând 30% dintre utilizatorii podcasturilor.
Cercetătorii menționează că platformele respective, cum ar fi Spotify și altele, au propriile niveluri de abonament, iar redacțiile ar trebui să se gândească la prioritățile lor când vine vorba de venituri, atragerea audienței și altele în contextul competitivității.
VIDEO-URILE NU OCUPĂ POZIȚIILE DE TOP
În 2022 va fi o surpriză pentru unii faptul că videoclipul rămâne în urmă în comparație cu textul ca mijloc de consum media. În Marea Britanie, 71% din audiență preferă să citească știrile, în comparație cu doar 6% care preferă videoclipuri.
Această tendință se atestă pe majoritatea piețelor, deși sunt și țări în care balanța se înclină spre formatul video. Este vorba de Filipine (26%), Mexic și Peru (24%).
În același timp, textul ca mijloc de consum media este preferat de toate grupele de vârstă, nu doar de cei în etate. „Acest lucru vine puțin în contradicție cu narațiunea că tinerii pur și simplu urmăresc TikTok toată ziua, dar de fapt motivul este că ei preferă controlul [oferit prin text], este vorba despre viteza de a intra și de a ieși rapid pentru a accesa informațiile pe care le doresc”, a explicat Newman.
Sfatul lui Newman: „Nu abandonați textul, pentru că textul este temelia. Dar textul are de asemenea și limitări. În videom oamenii prețuiesc conexiunea și posibilitatea de a vedea lucrurile, emoția care apare”.
DEZINFORMAREA RĂMÂNE O PROBLEMĂ
Pandemia a adus cu ea și îngrijorări cu privire la ceea ce este real sau fals în mediul online, iar lucrurile nu s-au îmbunătățit la acest capitol. Respondenții care spun că folosesc în mare parte rețelele sociale ca sursă de știri sunt mai îngrijorați (61%) decât cei care nu le folosesc (48%) în acest sens.
Potrivit cercetătorilor, informațiile false se răspândesc nu doar pe Facebook sau TikTok. Există și platforme mai mici pe această problemă e în creștere, dar care nu au aceleași resurse pentru a o opri, precum Telegram.