Autoritățile georgiene ar trebui să retragă amendamentele controversate la legea audiovizualului și să colaboreze cu părțile interesate pentru a elabora un cadru de reglementare care să beneficieze de un sprijin larg din partea breslei, a declarat într-un comunicat Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), organizație cu sediul la Stockholm.
Parlamentul georgian a adoptat pe 20 septembrie, în primă lectură, un pachet de amendamente la legea audiovizualului, care include prevederi de care avocați ai libertății presei se tem că ar putea fi folosite împotriva canalelor TV de opoziție. Data următoarei dezbateri parlamentare asupra amendamentelor nu a fost încă anunțată, au declarat pentru CPJ reprezentanți ai organizațiilor locale de apărare a presei.
În cazul în care amendamentele vor fi adoptate, competența de a judeca presupusele discursuri instigatoare la ură și drept la replică va fi transferată de la organismul de autoreglementare a mass-mediei la autoritatea de reglementare de stat, Comisia Națională de Comunicații din Georgia (CNCG). Sancțiunile acesteia – amenzi de până la 3% din veniturile anuale ale radiodifuzorului și suspendarea activităților de radiodifuziune – ar fi, de asemenea, aplicabile imediat, și nu după epuizarea căilor de atac prevăzute de legislația în vigoare.
Autorii proiectului de lege susțin că pachetul de modificări este necesar pentru a alinia legislația georgiană la cea a Uniunii Europene (UE). Dar Georgian Media Advocacy Coalition (GMAC), o alianță de media independente și de organizații neguvernamentale, se opune formei actuale a amendamentelor, considerând că acestea nu sunt necesare în conformitate cu legislația UE și ar putea „crește semnificativ” riscul unor decizii tendențioase din punct de vedere politic împotriva mass-media critice față de autorități.
„Având în vedere problemele recunoscute ale Georgiei în ceea ce privește polarizarea politică și lipsa evidentă de încredere a părților interesate în comisia sa de comunicații, măsurile de consolidare a competențelor de sancționare ale comisiei sunt total nepotrivite și ar trebui respinse”, a declarat la New York Gulnoza Said, coordonatoarea programului CPJ pentru Europa și Asia Centrală. „Autoritățile georgiene ar trebui să colaboreze cu experții media și cu părțile interesate din domeniul audiovizualului pentru a concepe un sistem de reglementare care să nu reprezinte o amenințare pentru utilizarea sa tendențioasă”, potrivit ei.
Membrii CNCG sunt numiți de președinte și de prim-ministrul țării și aleși de parlament, iar multe părți interesate pun la îndoială independența organismului față de partidul de guvernământ Visul Georgian, au declarat pentru CPJ Mariam Gogosashvili, directoare executivă a GCJE (o organizație din cadrul Coaliției pentru Apărarea Presei) și Mamuka Anguladze, șefa programului media al ONG-ului anticorupție Transparency International Georgia. Gogosashvili s-a referit la amenzile maxime impuse de CNCG postului de televiziune de opoziție Mtavari Arkhi, al cărui director, Nika Gvaramia, execută în prezent o pedeapsă de 3,5 ani de închisoare pentru reportajele criticile ale postului la adresa autorităților.
Acordarea dreptului CNCG de a decide cu privire la discursul instigator la ură, care nu este definit cu precizie în legislația georgiană, prezintă un „risc real” ca deciziile arbitrare să fie folosite pentru a impune amenzi devastatoare care vor duce la închiderea presei critice, susține Mariam Gogosashvili. Ea a mai declarat că intrarea imediată în vigoare a sancțiunilor CNCG este deosebit de periculoasă și recomandă ca, în loc de reglementarea CNCG sau de autoreglementarea audiovizualului, să se introducă o coreglementare care să includă deciziile organismului independent și sprijinul CNCG. Recomandarea lui Gogosashvili este în conformitate cu recomandările experților Consiliului Europei pentru Georgia, analizate de CPJ.
De cealaltă parte, Comisia națională georgiană pentru comunicații a declarat pentru CPJ că „susține ideea de autoreglementare și coreglementare” în general, dar pune la îndoială eficacitatea acesteia în ceea ce privește discursul instigator la ură și compatibilitatea cu legislația UE privind mass-media audiovizuale.
Potrivit lui Gogosashvili și Andguladze, autoritățile au redactat proiectul de lege fără a consulta părțile interesate independente, iar procesul de consultare a început după examinarea amendamentelor în primă lectură.