Republica Moldova a traversat în 2025 un an marcat de schimbări legislative semnificative în domeniul libertății de exprimare, dar și de incidente îngrijorătoare la adresa presei și de dificultăți persistente în aplicarea legii privind accesul la informațiile de interes public. Acestea sunt principalele concluzii pe care Avocatul Poporului, Ceslav Panico, le-a consemnat în raportul anual privind respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în Republica Moldova în anul 2025, prezentat în Parlament pe 4 iunie. Proiectul a fost susținut cu votul a 61 de deputați.
ALINIERE LA LEGISLAȚIA UE, DAR ŞI SEMNE DE ÎNTREBARE
În domeniul legislativ, documentul subliniază proiectul de lege care a stat la baza adoptării Legii nr. 121 din 10 iulie 2025 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale în vederea alinierii cadrului normativ-juridic național la acquis-ul Uniunii Europene.
„Cu toate că sunt apreciate eforturile de armonizare a cadrului juridic național cu standardele UE în domeniul mass-media audiovizuale, Avocatul Poporului a formulat recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege, vizând claritatea și previzibilitatea noțiunilor utilizate, independența editorială și libertatea de creație, protecția surselor jurnalistice și a comunicărilor confidențiale, conținuturile audiovizuale ilegale și dăunătoare, asigurarea informării publicului, protecția persoanelor cu dizabilități, protejarea spațiului audiovizual național, componența Consiliului de supraveghere și dezvoltare, membrii Consiliului Audiovizualului și aplicarea sancțiunilor”, se arată în raport.
Totodată, analiza semnalează o instrucțiune guvernamentală privind blocarea accesului la pagini web folosite pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor. Ombudsmanul a avertizat că aceasta „nu trebuie să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în special libertăţii de exprimare”. Potrivit lui, blocarea trebuie utilizată doar ca „ultima ratio” (din latină, ultimă soluție, n.r.), prioritizând eliminarea conținutului ilegal și nu blocarea întregului site.
PRESIUNI ASUPRA JURNALIŞTILOR ÎN AN ELECTORAL
Una dintre cele mai alarmante constătări priveşte situaţia presei în contextul alegerilor parlamentare. Avocatul Poporului a monitorizat „cu îngrijorare o escaladare a cazurilor de intimidare, harţuire şi ameninţări la adresa jurnaliştilor şi altor actori media”, cu multiple incidente în care reprezentanţi politici au recurs la „denigrare, atac verbal sau presiune asupra presei”. Ombudsmanul califică aceste acţiuni drept „atacuri grave care subminează principiile democratice”, reamintind că statul are obligaţia să garanteze un mediu sigur pentru exercitarea libertăţii de exprimare şi că presa are dreptul legitim de a monitoriza activitatea autorităţilor.
ACCESUL LA INFORMAȚIE: LEGE MODERNĂ, APLICARE DEFICITARĂ
Ombudsmanul constată că, deși legea privind accesul la informațiile de interes public a instituit un cadru normativ aliniat standardelor europene, aplicarea ei rămâne afectată de deficienţe de ordin practic şi de „nivelul insuficient de cunoaştere a prevederilor legale” — atât în rândul populației, cât și al autorităților. Principala problemă identificată este confundarea dreptului de acces la informație cu dreptul de petiționare, alături de interpretarea eronată a motivelor de refuz și lipsa publicării proactive a datelor.
Pentru a remedia aceste disfuncționalități, Avocatul Poporului „pune accent pe îndrumarea petiționarilor către autoritățile competente și pe necesitatea instruirii personalului din sectorul public pentru gestionarea corectă și în termen a solicitărilor”.
LIBERTATEA DE EXPRIMARE, SUPRIMATĂ ÎN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Totodată, raportul indică că, în regiunea transnistreană, libertatea de exprimare rămâne sever îngrădită prin așa-numita „Doctrina securității informaționale a rmn 2020–2026″, aprobată printr-un „decret” de către liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Documentul este utilizat de autoritățile neconstituționale pentru a limita accesul la informații alternative și pentru a reduce la tăcere opiniile critice, invocând pretexte precum securitatea informațională și prevenirea extremismului.
„Aplicarea doctrinei pune în pericol reprezentanții societății civile, apărătorii drepturilor omului, libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la întruniri, legalizarea cenzurii etc.”, remarcă Avocatul Poporului.
RECOMANDĂRILE OMBUDSMANULUI
În urma constatărilor din domeniul libertății de exprimare, Avocatul Poporului recomandă Consiliului Audiovizualului să asigure pluralismul mediatic, independența editorială și aplicarea proporțională a sancțiunilor în domeniul serviciilor media audiovizuale, iar Guvernului să revizuiască mecanismele de blocare a conținutului online, garantând respectarea strictă a principiilor legalității, necesității și proporționalității, cu utilizarea blocării exclusiv ca măsură de ultimă instanță.
În ceea ce privește accesul la informațiile de interes public, Ombudsmanul adresează două recomandări Cancelariei de Stat: să dezvolte campanii de informare pentru cetățeni privind dreptul de acces la informații și diferențele față de dreptul de petiționare.