Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) a publicat luni, 2 noiembrie, de Ziua internațională de eliminare a impunității pentru crime împotriva jurnaliștilor, o listă cu 33 de persoane și entități pe care le consideră responsabile de atacuri asupra libertății presei în 2026. Printre acestea se numără lideri politici, instituții de stat, companii tehnologice și grupări criminale. Potrivit organizației, metodele folosite pentru a reduce la tăcere jurnaliștii variază de la asasinate și detenții până la presiuni economice, hărțuire judiciară și campanii de discreditare.
Noua listă a RSF este structurată în cinci categorii de amenințări la adresa libertății presei: politice, de securitate, juridice, economice și sociale. Spre deosebire de Indicele mondial al Libertății Presei, care evaluează situația din diferite țări, această selecție urmărește să identifice actorii pe care organizația îi consideră responsabili de deteriorarea libertății de informare.
Printre cei incluși pe lista din 2026 se numără președintele Rusiei, Vladimir Putin, care figurează în evidențele RSF privind „prădătorii libertății presei” încă din 2001, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și liderul talibanilor din Afganistan, Hibatullah Akhundzada.
O noutate a ediției din acest an este includerea președintelui american Donald Trump. RSF își explică decizia prin intensificarea atacurilor la adresa presei în timpul celui de-al doilea mandat al liderului de la Casa Albă. Organizația atrage atenția, între altele, asupra restricțiilor de acces impuse jurnaliștilor. Statele Unite ocupă locul 64 în clasamentul mondial al libertății presei.
Pe listă figurează și premierul Slovaciei, Robert Fico, președintele Argentinei, Javier Milei, miliardarul american Elon Musk, proprietarul platformei X, și Margarita Simonian, redactor-șef al postului rus Russia Today. Aceștia sunt incluși în categoria amenințărilor de natură socială, care vizează discreditarea presei și alimentarea neîncrederii publicului în jurnaliști.
În categoria amenințărilor juridice se regăsesc președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, autoritatea rusă de reglementare a comunicațiilor Roskomnadzor și președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev. Potrivit RSF, acești actori folosesc sau favorizează mecanisme juridice care limitează activitatea presei.
La categoria amenințărilor la adresa siguranței jurnaliștilor, organizația a inclus forțele armate israeliene, Partidul Comunist Chinez și cartelurile criminale din Mexic. RSF arată că, de la începutul anului 2026, criminalitatea organizată din Mexic a provocat, în medie, moartea a aproape unui jurnalist pe lună. China rămâne țara cu cei mai mulți jurnaliști încarcerați. Tot în această categorie a fost inclus și președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, pe fondul detenției unor jurnaliști și al închiderii unor publicații independente.
Lista cuprinde și două mari companii tehnologice: Alphabet, compania-mamă a Google, și Meta, care deține Facebook și Instagram. Acestea figurează în categoria amenințărilor economice, alături de miliardarul georgian Bidzina Ivanișvili și omul de afaceri francez Vincent Bolloré. RSF avertizează că presiunile financiare pot afecta independența editorială și capacitatea redacțiilor de a-și continua activitatea.
„Deși lista este subiectivă, ea include doar lideri și organizații care, pe parcursul unui an deosebit de agitat, au demonstrat o hotărâre evidentă de a lua în vizor mass-media. Unele persoane au dispărut de pe listă și nu le vom duce dorul, precum Ali Khamenei (Iran), Nicolás Maduro (Venezuela), Viktor Orbán (Ungaria) și Aleksandar Vučić (Serbia). Însă alții sunt deja pregătiți să le ia locul. (…) Indiferent dacă recurg la violență fizică sau verbală, abuzuri juridice, intimidare, manipularea digitală a informațiilor sau presiuni economice, acești «prădători» urmăresc același scop: să împiedice jurnaliștii să-și facă meseria și să priveze cetățenii de informații din surse independente”, subliniază directorul general al RSF, Thibaut Bruttin, într-o declarație publicată pe site-ul organizației.