Jurnaliștii se află astăzi sub o presiune fără precedent. Ei se confruntă cu o instabilitate financiară accentuată, cu un volum tot mai mare de muncă și cu niveluri crescute de hărțuire. În multe redacții, climatul de lucru devine uneori toxic, iar managerii, la rândul lor, se simt copleșiți. În plus, apariția și integrarea inteligenței artificiale generează noi incertitudini și dezechilibre. Toți acești factori afectează în mod direct sănătatea mintală a profesioniștilor din mass-media. Aceste constatări sunt prezentate în raportul „Minți mai puternice, mass-media mai puternică: De ce protejarea sănătății mintale a jurnaliștilor este esențială pentru viitorul jurnalismului”, publicat la începutul lunii octombrie de Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) și The Self-Investigation. Studiul oferă, de asemenea, o serie de recomandări și exemple de bune practici pentru sprijinirea echilibrului psihologic al jurnaliștilor.
ECHILIBRUL TREBUIE CONSTRUIT DE SUS ÎN JOS
Potrivit cercetării, dacă instruirile privind conștientizarea sănătății mintale și îngrijirea personală sunt oferite exclusiv jurnaliștilor, există riscul ca problema să fie tratată ca una individuală și nu ca o chestiune sistemică. În realitate, dificultățile de ordin psihologic își au rădăcinile în cultura de lucru problematică, specifică industriei media. Pentru a combate stigmatizarea asociată sănătății mintale, autorii recomandă ca programele de instruire să înceapă cu managerii și liderii de echipe și să fie integrate într-o strategie organizațională amplă, orientată spre schimbarea practicilor de lucru. Această abordare ar trebui să includă și un plan de comunicare internă, pentru a asigura coerența și susținerea transformării la toate nivelurile. Totodată, raportul evidențiază necesitatea unei formări mai ample pentru specialiștii în sănătate mintală care înțeleg specificul meseriei de jurnalist — sau, ideal, pentru terapeuții care au lucrat ei înșiși în domeniul jurnalismului.
CONSTRUIREA UNEI REȚELE DE SPRIJIN
Specialiștii mai subliniază ideea implementării unor forme de ajutor reciproc — prin crearea de rețele de mentorat, grupuri de sprijin între colegi sau parteneriate internaționale — care ar putea transforma solidaritatea cotidiană într-un sistem real de protecție și valorizare profesională.
„Poate fi util să începeți cu lucruri mărunte, să păstrați lucrurile simple: cel mai important lucru este să creați un spațiu sigur în care jurnaliștii simt că își pot împărtăși problemele fără a fi judecați”, încurajează experții.
PROMOVAREA UNEI CULTURI DE LUCRU SĂNĂTOASE ȘI A UNUI LEADERSHIP EMPATIC
Conform raportului, deși impactul crizei de sănătate mintală asupra jurnaliștilor este tot mai evident, subiectul nu este încă tratat ca o prioritate reală de multe organizații media, sindicate sau chiar de profesioniștii din domeniu. Experții semnalează că stigmatul persistent face ca sănătatea mintală să fie discutată rar și adesea superficial. Atunci când apare în discuție, inițiativa aparține de regulă femeilor, în timp ce vocile masculine — în special cele ale liderilor — lipsesc, ceea ce limitează eforturile de a produce o schimbare culturală reală în redacții. EFJ atrage atenția că exemple precum cel al redactorilor șefi care vorbesc deschis despre propriile experiențe terapeutice contribuie semnificativ la reducerea stigmatizării și la consolidarea unei culturi redacționale bazate pe empatie, sprijin și deschidere.
„Protejarea sănătății mintale a jurnaliștilor nu este opțională – este o datorie pe care organizațiile media trebuie să o respecte, mai ales pe măsură ce amenințările la adresa reporterilor se intensifică în întreaga lume, inclusiv în Europa”, a declarat în raport Mar Cabra, cofondatoare a The Self-Investigation.
EXEMPLE EUROPENE DE BUNE PRACTICI
Raportul evidențiază mai multe inițiative europene care pot fi considerate modele de bună practică în protejarea sănătății mintale a jurnaliștilor. În Germania, o asociație a jurnaliștilor de investigație a lansat prima linie independentă de sprijin între colegi, unde jurnaliști instruiți oferă ajutor confidențial în germană și engleză. În Portugalia, Uniunea Jurnaliștilor a realizat un studiu național privind condițiile de muncă și a organizat ateliere pentru prevenirea burnoutului, ceea ce a determinat includerea consultațiilor psihiatrice în pachetul de asigurări al jurnaliștilor. Finlanda a consolidat legislația muncii, obligând angajatorii să gestioneze stresul psihosocial și să efectueze evaluări preventive ale riscurilor mintale. În Italia, jurnalista Alice Facchini, în colaborare cu Federația Națională a Presei Italiene, au creat o platformă de sprijin și mărturii anonime pentru jurnaliști, generând o amplă dezbatere publică despre echilibrul emoțional în profesie.