În 2025, calitatea jurnalismului din Republica Moldova a înregistrat o ușoară scădere față de anul precedent și a rămas în zona unei situații marcate de probleme grave. Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat săptămâna trecută de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), arată că indicatorul dedicat calității presei a scăzut cu 0,66 puncte față de anul precedent. Potrivit evaluatorilor, regresul se explică prin diminuarea punctajului acordat pluralismului mediatic intern.
Conform raportului, „regresul nu este unul abrupt și indică, mai degrabă, o stagnare”. Autorii notează că subindicatorul privind pluralismul extern a rămas la același nivel ca în 2024, ceea ce sugerează o stabilitate aparentă a diversității ofertei media. Scăderea punctajului total este influențată în special de diminuarea scorului pentru pluralismul intern. „Această involuție reflectă faptul că diversitatea internă a conținuturilor rămâne limitată și inegal distribuită între redacții”, se arată în studiu.
În ceea ce privește subindicatorul privind calitatea produselor mediatice, deși a înregistrat o ușoară creștere, experții susțin că acesta rămâne încadrat în aceeași treaptă de evaluare negativă. „Pe de o parte, redacțiile independente continuă să producă jurnalism de interes public, să respecte normele deontologice și să dezvolte practici mai solide de verificare a informațiilor și de combatere a dezinformării. Pe de altă parte, factorul politic, presiunea audiențelor, competiția cu platformele digitale nereglementate și goana după vizualizări determină compromisuri editoriale frecvente, inclusiv încălcări ale standardelor legale și profesionale”, se constată în analiză.
PLURALISMUL EXTERN, MARCAT DE DEZECHILIBRU
Evaluatorii notează că pe piața mediatică din Republica Moldova există o varietate de instituții media care își desfășoară activitatea pe toate platformele de comunicare (audiovizual, online, radio și, într-o măsură tot mai redusă, presă scrisă), dar proporția lor este considerată dezechilibrată. Furnizorii naționali domină piața, presa locală și regională are o pondere redusă, iar presa comunitară este menționată ca fiind aproape absentă. În plus, autorii remarcă faptul că tendința instituțiilor de presă de a se muta în online sporește numărul canalelor de informare, dar slăbește stabilitatea pluralismului extern, mai ales în teritoriu.
Totuși, un element pozitiv menționat este lansarea unor noi furnizori de radio în 2025, precum Radio Moldova Comrat (public) și Realitatea FM, care contribuie la diversificarea ofertei.
PLURALISMUL INTERN – NEUNIFORM ȘI INSUFICIENT
Pluralismul intern este descris în raport drept neuniform și insuficient evaluat sistematic, fiind apreciat mai ales prin analize de conținut. În unele redacții, inclusiv din audiovizualul public și în câteva televiziuni private, evaluatorii au observat eforturi de diversificare a formatelor și temelor. La nivel de țară însă, oferta editorială este dominată de știri, talk-show-uri și podcasturi, în timp ce reportajele de profunzime și analizele asupra problemelor sociale sunt subreprezentate.
Totodată, analiza face referire la un sondaj realizat în 2025 pentru Consiliul Audiovizualului, care indică o discrepanță între oferta mediatică și așteptările publicului. Respondenții cer mai mult divertisment autohton, știri de calitate și programe de nișă în domenii precum educația, sănătatea și cultura, și atrag atenția la saturația față de talk-show-urile politice și emisiunile de opinie.
CALITATEA CONȚINUTULUI: DERAPAJE ASOCIATE CU PRESIUNEA AUDIENȚEI ȘI A VIZUALIZĂRILOR
Autorii susțin că redacțiile independente continuă, în linii generale, să respecte normele deontologice, să asigure pluralismul opiniilor și să producă investigații relevante pentru interesul public, fiind observată și o consolidare a practicilor de fact-checking. În același timp, sunt menționate derapaje editoriale asociate cu presiunea audienței și a vizualizărilor, care pot duce la compromisuri de calitate și la conținuturi ce nu respectă pe deplin standardele legale și profesionale.
În plus, studiul arată că migrarea publicului către platforme precum TikTok, Telegram și Instagram a redus vizibilitatea jurnalismului de calitate, în timp ce mediile digitale nereglementate favorizează răspândirea conținuturilor manipulative sau false. Deși mai multe instituții media încearcă să fie prezente pe aceste platforme, evaluatorii consideră că le este dificil să concureze cu fluxuri sponsorizate de propagandă și dezinformare.
Totodată, ei subliniază că instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt folosite în tot mai multe redacții. Potrivit unui studiu de necesități ale instituțiilor mass-media din Republica Moldova, lansat de CJI în vara anului 2025, peste două treimi dintre redacții utilizează astfel de instrumente, însă doar 12% au politici interne clare privind utilizarea lor responsabilă și etică, ceea ce este prezentat ca un risc suplimentar pentru standardele profesionale.