De curând, posturile de televiziune Primul în Moldova și NTV Moldova difuzează fie concomitent, fie la ore diferite aceleași buletine de știri, prezentate de aceiași moderatori. O situație similară se atestă și la canalele Publika TV și Prime TV. Reprezentanții canalelor explică acest fapt prin reducerea veniturilor. De cealaltă parte, experți din domeniul media consideră că astfel de practici „ar trebui curmate”, iar CA anunță că a inițiat monitorizări la acest capitol la mai multe canale TV.
Pe 31 mai, unii jurnaliști ai postului Primul în Moldova anunțau pe rețelele sociale despre faptul că în acea zi urma să fie difuzat ultimul buletin de știri. „E timpul să ne luăm rămas bun. Este cea mai tristă știre din multe altele pe care le-am scris timp de trei ani de activitate la Primul în Moldova (…) Astăzi, la 21:00, este ultimul nostru buletin de știri…”, a scris bunăoară Denis Borșevici. Colega acestuia, Daria Bucatari, a publicat pe pagina sa o secvență video în care apare în calitate de reporteră a televiziunii, precizând în postare că, „din păcate, deja nu va mai apărea în eter [știrea, n.a.]”. Totodată, atât pe site-ul oficial al televiziunii, cât și pe paginile de pe rețelele sociale, ultimul buletin de știri datează cu data de 31 mai.
Potrivit observațiilor reporterilor Media Azi, știrile difuzate ulterior la Primul în Moldova sunt similare celor de la NTV Moldova și sunt prezentate de aceiași moderatori. Un exemplu recent ar fi buletinul în limba rusă din 8 iunie, ora 21:00. Totodată, deși fiecare canal păstrează propriul logo, microfonul din mâinile reporterilor este cel al NTV Moldova în ambele cazuri.
Potrivit raportului din 2022, disponibil pe site-ul Consiliului Audiovizualului (CA), beneficiarii finali ai postului de televiziune Primul în Moldova sunt doi cetățeni din Federația Rusă – Natalia Ermilova și Samvel Grigorean. Același raport indică faptul că NTV Moldova aparține lui Corneliu Furculiță, deputat în Parlament. Pe de altă parte, într-un interviu recent pentru Newsmaker.md, șefa CA, Liliana Vițu, a precizat că parlamentarul a rescris activele pe care le deține pe numele soției sale, Ludmila Furculiță, fiind vorba inclusiv de NTV Moldova.
ȘTIRI CLONATE ȘI LA ALTE 2 POSTURI TV
Anterior, o situație similară a fost observată și la posturile de televiziune Prime TV și Publika TV. „Optimizare la holdingul media al lui Plahotniuc: Publika TV și Prime TV dau același buletin de știri. (…) De fapt, și înainte erau cam aceleași știri, totuși se deosebeau un pic, erau și prezentatori diferiți”, remarca la mijlocul lunii mai directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei. Potrivit Media Azi, cel puțin pe 8 iunie ambele posturi de televiziune au pus pe post știri similare, prezentate de aceeași persoană – jurnalistul Alex Luca de la Prime TV.
Ambele televiziuni aparțin în continuare fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, și sunt gestionate de compania General Media Group Corp (GMG). Potrivit relatărilor din presă, proprietarul holdingului media nu se află în prezent în țară, după ce a cedat puterea în vara anului 2019.
IMPACTUL CRIZEI DE PE PIAȚA PUBLICITĂȚII
La întrebarea despre cauzele acestor decizii, administratorul Primul în Moldova, Stanislav Vîjga, a precizat pentru Media Azi că activitatea televiziunii a fost periclitată din cauza crizei regionale de pe piața publicitară și că postul face restructurări pentru a crește ulterior volumul de produse proprii. „Există noțiunea de optimizare a cheltuielilor. În condițiile când s-a creat o situație complicată pe piața de publicitate, compania Telesistem, care deține licența de emisie pentru Primul în Moldova, întâmpină dificultăți financiare legate de îndeplinirea unor obligații față de partenerii externi. De aceea, trecem printr-o etapă de restructurare, iar situația actuală în eter e temporară. Noi chiar acum vrem să sporim conținutul propriu, așa cum cere legislația. Primul în Moldova este un furnizor de servicii media național și respectiv trebuie să creeze nu mai puțin de opt ore de conținut propriu pe zi. Noi acum acumulăm forțe, revedem cheltuielile și sperăm la o reacție pozitivă din partea publicului atunci când vom vedea rezultatele”, a spus Stanislav Vîjga.
La prima etapă, managerul media susține că televiziunea se va concentra pe talk-show-uri. De altfel, recent pe post a fost lansată emisiunea „TEMA”, moderată de politologul Corneliu Ciurea.
Și reprezentanții GMG au invocat drept cauză reducerea publicității. „Din cauza crizei pe piaţa regională de publicitate şi a deciziei unor companii de a nu mai plasa publicitate în cadrul programelor informative, Publika TV a redus volumul programelor în primă difuzare şi preia programe informative de la alte posturi tv. Deja de 12 ani, Publika TV este unul dintre puţinele posturi din Moldova care realizează şi difuzează programe locale conform cotelor stabilite de lege”, a precizat pentru Media Azi Ana Butnariuc, editoră-şefă la General Media Group.
EXPERT: „ATARE PRACTICI AR TREBUI CURMATE”
Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, remarcă faptul că, în Republica Moldova „a devenit firească încetățenirea unor practici proaste în diverse domenii, inclusiv în jurnalism”, exemplificând cu situații când unii furnizori de servicii media, cu aprobarea CA, obțin licențe atât pentru TV, cât și radio și transmit la radio serviciul media televizat. „În toată lumea bună aceasta este o anomalie. Orice licență trebuie să lărgească pluralismul audiovizual, spre beneficiul și bucuria cetățeanului. Dar nu este să fie. (…) Logica economică este de înțeles, nu și rigorile legii; nu și bunul simț al furnizorului. Atare practică anapoda începe să dispară, deși tare greu, dar trebuie să dispară”, consideră Ion Bunduchi.
„S-ar părea că problema ține de deontologia jurnalistică, care apelează mai cu seamă la cumsecădenia și bunul simț al meseriașilor din breaslă. După mine, avem însă de-a face cu o abatere de la niște rigori legale. Nu sunt jurist, dar, de fapt, nici nu trebuie să fii jurist pentru a înțelege niște prevederi ale legii”, mai argumentează el.
Expertul consideră că scopul primar al legislației audiovizuale este lărgirea pluralismului real în audiovizual. „Pluralismul, la rândul său, că-i intern ori extern, presupune diversitate. Iar diversitatea este cuprinzătoare – diversitate de servicii media adresate tuturor categoriilor de beneficiari; de genuri jurnalistice și de teme; de autori, inclusiv cu referire la echilibrul de gen; de protagoniști, care pot avea statut social și profesional diferit; de prezentatori/moderatori care, la fel, pot fi femei sau bărbați de toate vârstele, în funcție de ce tip de programe audiovizuale prezintă/moderează; diversitate geografică și tot așa. Orice încercare, cu bună știință sau fără, de a restrânge diversitatea/pluralismul, după mine contravine și buchei, și spiritului legii. Și, cu siguranță, atare practici ar trebui curmate din suficientul motiv că, fiecare dintre noi, beneficiar al produselor radiofonice ori televizate, dorește diversitate”, conchide Ion Bunduchi.
PROBLEMA, ÎN VIZORUL CA
În context, președinta CA, Liliana Vițu, a precizat pentru Media Azi că autoritatea a inițiat o monitorizare la subiect, săptămâna trecută, după autosesizarea vicepreședintei Consiliului, Aneta Gonța. Sunt vizate Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. „Și la ședința de astăzi [10 iunie], la propunerea mea, membrii au votat și am inițiat același control al respectării concepției prin prisma structurii aprobate de CA la NTV Moldova, Exclusiv TV, Accent TV și Primul în Moldova. Tocmai pentru că vrem să vedem dacă se respectă concepția lor sau nu”, a menționat Liliana Vițu.