Curtea de Apel a respins apelul deputatului Bogdat Țîrdea împotriva unei hotărâri prin care Judecătoria Chișinău îi respinsese plângerea de defăimare împotriva portalului Deschide.md. Decizia a fost pronunțată la data de 2 iunie și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 11 septembrie 2025, într-un dosar de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale.
Potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, litigiul a pornit după publicarea, la 31 octombrie 2024, a unui articol ce conținea afirmații potrivit cărora Bogdat Țîrdea ar fi unul dintre politicienii afiliați Kremlinului și o persoană prin care Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă ar controla Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Anterior sesizării instanței, Țîrdea a transmis portalului, la 4 noiembrie 2024, o cerere prealabilă prin care solicita ștergerea articolului, publicarea unei dezmințiri și compensarea unui prejudiciu moral de un milion de lei. Portalul nu a reacționat, iar la 13 decembrie 2024 deputatul s-a adresat în judecată.
Concret, reclamantul a considerat vătămătoare afirmațiile că ar fi discutat cu un presupus agent FSB, că s-ar fi întâlnit cu un consilier al fostului șef al FSB și că ar fi unul dintre politicienii prin care serviciul rus de informații controlează PSRM. În viziunea sa, aceste afirmații îi afectează direct onoarea, demnitatea și reputația profesională. El cerut în instanță constatarea caracterului fals al informațiilor, publicarea unei dezmințiri și acordarea sumei de un leu, simbolic, cu titlu de prejudiciu moral.
Judecătoria Chișinău a respins acțiunea în întregime. Prima instanță a reținut că reclamantul este o persoană publică — deputat în Parlament — și că limitele criticii acceptabile față de persoanele publice sunt mai largi decât față de particulari.
„La caz, instanța constată că reclamantul nu a demonstrat care este caracterul defăimător al informaţiei și că această informație reprezintă o relatare cu privire la fapte și în esență este falsă. Mai mult ca atât, din conținutul articolului anexat de reclamant la materialele cauzei nu rezultă clar și echivoc că cele relatate sunt îndreptate exclusiv spre lezarea onoarei, demnității și reputației profesionale a reclamantului”, se arată în decizia primei instanțe.
Totodată, Judecătoria a invocat jurisprudența Curţii Europene pentru Drepturile Omului în materia libertății de exprimare, reținând că presa are dreptul să informeze publicul cu privire la chestiuni de interes general.
Decizia Curții de Apel este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la data comunicării deciziei integrale.
