Liuba Șevciuc
jurnalistă,
Proiectul media CU SENS
Constatăm că bazele de date publice rămân cu plată pentru jurnaliști, iar autoritățile nu fac decât să mimeze deschiderea față de presă. Este regretabil acest lucru în condițiile în care actuala conducere a Agenției Servicii Publice (ASP) a promis, acum un an, că va oferi acest serviciu gratuit. Faptul că recent, printr-o hotărâre de Guvern, s-a decis că, la solicitare, anumite documente electronice vor fi oferite gratuit, nu este nici pe departe ceea ce jurnaliștii, în special cei de investigație, au cerut. Dar să le luăm pe rând.
La ce folosim bazele de date publice
Jurnaliștii, în mod special cei de investigație, au nevoie să acceseze bazele de date publice aproape zilnic. Căutăm date despre companii, bunuri imobile, persoane publice sau de interes public, informații pe care le folosim pentru documentarea și realizarea investigațiilor. În prezent, bazele de date în Moldova sunt cu plată. De exemplu, pentru a te familiariza cu dosarul unei companii trebuie să plătești 226 de lei. Imaginați-vă că pentru o singură investigație ai nevoie să consulți dosarele a 5 – 10 companii, ceea ce înseamnă un buget de 1.130 – 2.260 lei. De obicei, jurnaliștii documentează mai multe subiecte în paralel, respectiv, și bugetul crește. Uneori se poate întâmpla că, în urma documentării, ipoteza unei anchete să nu se confirme, respectiv, subiectul este pus pe pauză, nu este publicat, deși banii pentru verificarea informației în bazele de date au fost cheltuiți. Dacă e să vorbim de Registrul bunurilor imobile (Cadastru), atunci abonamentul minim lunar, de 200 de accesări, este de 150 de lei.
În condițiile în care redacțiile media independente sunt într-o permanentă criză de resurse financiare, iar singura soluție pentru a ne face meseria corect, onest și echidistant este să apelăm la granturile oferite de partenerii internaționali de dezvoltare și la susținerea cititorilor/ următorilor noștri, nu întotdeauna reușim să avem bugete pentru baze de date. Astfel, de multe ori suntem nevoiți să renunțăm sau să amânăm realizarea unor subiecte pentru a face rost de bani. Nu în zadar, unii cititori ne mustră: De ce ați publicat subiectul abia acum? Răspunsul e simplu: Pentru că abia acum am reușit să găsim banii pentru a verifica informații în bazele de date publice.
Solicitări repetate pentru acces gratuit la bazele de date
Deoarece jurnaliștii își fac munca în interes public, în ultimii ani mai multe redacții media au cerut de mai multe ori autorităților să ne dea acces gratuit la bazele de date publice. Ultimele discuții în acest sens au avut loc acum un an, odată cu schimbarea conducerii Agenției Servicii Publice.
Recent, Guvernul a adoptat o hotărâre care prevede că, începând cu 1 august, mass-media are dreptul să obțină gratuit, în format electronic, informații din bazele de date deținute de ASP în cinci zile lucrătoare. Pentru asta, instituția media trebuie să depună o cerere pe numele directorului agenției. Da, am putea-o considera o mică victorie, dar din propria experiență vă spun că, la modul practic, noile modificări legale nu vor ajuta jurnaliștii de investigație mai cu nimic.
Ca să înțelegeți un pic din culisele muncii noastre o să vă dau un exemplu. Să presupunem că o persoană este numită într-o funcție importantă în stat, iar jurnaliștii vor să-i facă un profil, să informeze publicul despre averea și interesele acesteia. Pentru asta accesăm adresa cadastrală unde știm sau presupunem că proaspătul numit deține un imobil, iar datele obținute pot conține informații valoroase despre un alt imobil. Accesând adresa celui de-al doilea imobil, poți obține date noi despre alte proprietăți și tot așa, în lanț. Dacă ar fi să facem solicitări la ASP din cinci în cinci zile pentru toate datele noi apărute, documentarea subiectului jurnalistic ar dura destul de mult, iar informația își pierde din actualitate. Respectiv, în loc să publicăm subiectul în ziua numirii funcționarului sau a doua zi, probabil, ancheta va fi gata în câteva săptămâni.
În astfel de condiții, evident că redacțiile media vor alege în continuare să plătească abonamentele sau serviciile Agenției pentru a putea avea informația necesară la un click distanță sau să poată consulta dosarul unei companii din scoarță-n scoarță.
Temerile Agenției Servicii Publice
În ultimii ani, odată cu apariția rețelelor sociale, credibilitatea instituțiilor media a avut de suferit. Astăzi oricine își poate crea un site de știri, cu informații neverificate, și poate pretinde că e jurnalist. Tot jurnaliști își spun cei care lustruiesc imaginea unui partid sau a unor grupuri de interese.
Acesta este unul dintre principalele argumentele invocate de ASP atunci când comunică cu presa pe subiectul accesului gratuit la bazele de date. Nu se vrea ca informații prețioase să fie folosite în interes de partid sau de grup și nu în interes public. Admit că temerile sunt pertinente, dar, pe de altă parte, cu siguranță ar putea fi stabilite niște reguli clare, criterii în baza cărora să li se dea acces gratuit la bazele de date publice doar celor care-și fac munca onest și care respectă Codul deontologic al jurnalistului.
Din păcate, autorităților le ia prea mult ca să stabilească regulile de joc. A trecut deja un an. Faptul că cerem acces gratuit la bazele de date publice nu este un moft, asta ar trebui să înțeleagă cei care au putere de decizie. Până la urmă, ne facem munca în interes public, iar informația pe care o livrăm nu este a jurnaliștilor, dar a consumatorilor, a cetățenilor. Orice întârziere a autorităților este în detrimentul cetățenilor care au ales actuala guvernare și, pentru a nu cădea pradă dezinformării, ar trebui să aibă acces la cât mai multă informație de calitate.