Parlamentul a luat act de constatările Curții de Conturi privind neregulile identificate la Teleradio-Moldova (TRM) în perioada anilor 2023-2024 și va monitoriza felul în care compania publică va implementa recomandările emise de specialiștii instituției. Audierile la subiect au fost desfășurate pe 3 decembrie, iar TRM are la dispoziție un an pentru a remedia neconformitățile.
În cadrul audierilor organizate de Comisia pentru control al finanțelor publice și Comisia pentru mass-media a Legislativului, Ion Sîrbu de la Curtea de Conturi a enumerat principalele constatări ale raportului de audit, despre care Media Azi a mai scris anterior. El s-a referit la un șir de deficiențe identificate, între care regimul dublu de clasificare a TRM în sistemul bugetar, probleme de gestiune contabilă și de gestionare a patrimoniului public imobiliar, stabilirea tarifelor de difuzare, distribuirea anumitor sporuri salariale și bonusuri, demararea procesului privind un nou sediu al instituției fără respectarea procedurilor, restanțele în digitalizarea Fondului de Aur al televiziunii și radiodifuziunii. „Companiei i-au fost înaintate 15 recomandări care considerăm că trebuie abordate în perioadele următoare pentru a asigura că procesele de formare, administrare și utilizare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public se desfășoară conform cadrului normativ aplicabil. Noi am discutat aceste aspecte în cadrul mai multor ședințe, inclusiv la Teleradio-Moldova, Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi, în diferite formate. Recomandările au fost acceptate și considerate implementabile”, a precizat Ion Sîrbu.
În intervenția sa, directorul general al TRM s-a referit punctual la nereguli și la fiecare dintre cele 15 recomandări, recunoscând că există „puncte vulnerabile și probleme majore” și că deja au avut loc mai multe discuții, inclusiv în cadrul Consiliului de Supraveghere, „ca să ne punem în ordine prioritățile semnalate de Curtea de Conturi și să identificăm măsurile ce ar conduce la eliminarea vulnerabilităților”. „În consecință, am elaborat un plan de acțiuni ce corespunde recomandărilor ce ne-au fost făcute de Curte și le-am extins pe un an de zile. Unele dintre acțiuni urmează să fie implementate în săptămânile și lunile următoare, altele au ca termen final de îndeplinire luna decembrie 2026”, a explicat Vlad Țurcanu.
„În raport există lucruri ce ies din sfera noastră de competență, cum ar fi de exemplu clarificarea a ceea ce domnul Sîrbu a numit ca fiind dubla clasificare a instituției publice în sistemul bugetar. Interesul Teleradio-Moldova este să se clarifice aceste aspecte pentru ca să fim siguri, ca instituție, că activăm într-un cadru foarte clar, fără a exista suspiciuni asupra modului său de operare financiară”, potrivit lui.
Pe parcursul celor trei ore de discuții, deputați ai partidului de guvernare și din opoziție au adresat mai multe întrebări reprezentanților conducerii TRM și membrilor Consiliului de Supraveghere.
Unii au venit cu laude. „Trebuie să vedem cum au evoluat lucrurile în condițiile complicate în care ne aflăm astăzi, (…) în ce hal erau sălile de acolo, cum lucrau angajații de acolo. Acum e o diferență foarte mare. Dar, cel mai important, despre calitatea serviciilor prestate și a programelor media la Teleradio-Moldova vorbesc oamenii și apreciază aceste performanțe”, a spus Marcela Adam.
Mai mulți deputați din opoziție au lansat critici. Diana Caraman a sugerat Consiliului de Supraveghere să elibereze din funcție „managerul ineficient”, referindu-se la Vlad Țurcanu. „Sunt multe întrebări și către dumneavoastră, despre cum ați permis irosirea banului public, dar cel puțin în acest mod faceți un bine țării”, a motivat ea. Adela Răileanu și Vladimir Voronin au cerut ca materialele Curții de Conturi să fie transmise organelor de drept și să fie sesizată Procuratura Generală. Iar Alexandru Verșinin a vorbit despre „un furt evident” și „încălcări grave ce țin de achizițiile publice”, problema externalizării Eurovision și a rebrandingului o dată la doi ani. „Cetățenii se întreabă dacă se fură măcar un leu din banii publici la această companie. Sau noi ne facem că nu vedem aceste încălcări, sau noi trebuie să luăm atitudine. Eu nu vreau să cred că se fură, dar am dubii rezonabile că banul public este cheltuit ineficient”, a adăugat deputatul.
În sală au răsunat și acuzații privind subordonarea politică a TRM. „Resping categoric aceste acuzații. Dacă verificați monitorizările Consiliului Audiovizualului, mai ales în campania electorală, o să vedeți că partidele de opoziție au fost reflectate extins și nu pot exista presupuneri că Moldova 1 a acordat mai mulți timpi de antenă partidului de guvernare, nici în știri, nici în emisiunile de actualități, nici în dezbateri”, a fost replica lui Andrei Zapșa, directorul adjunct de la TRM.
Opiniile privind problemele de la TRM diferă și printre membrii Consiliului de Supraveghere.
Corneliu Popovici s-a referit la lipsa de transparență în gestionarea companiei și a banului public și lipsa de profesionalism managerial. „TRM trebuie să fie gestionată de profesioniști, de oameni care au deprinderi manageriale. Iar banul public trebuie cheltuit transparent. (…) Sunt multe probleme și noi vorbim despre o situație existentă deja de patru ani. Oameni care, activând de patru ani, nu au observat aceste probleme sesizate de Curtea de Conturi? Atunci ei sunt ori incompetenți, ori au avut interese dacă s-au făcut a nu vedea”, potrivit lui.
De cealaltă parte, Loretta Handrabura a invocat interpretările ce s-au făcut în spațiul public. „Exercițiul Curții de Conturi reprezintă o radiografie pertinentă, care a developat și ne-a prezentat tabloul real al lucrurilor. (…) Cu toate acestea, aceste vulnerabilități sunt sigură că vor trece în priorități și prin acest plan, prezentat astăzi, membrii și membrele Consiliului și-au asumat un angajament și colectiv, dar și individual. (…) Dincolo de mesajele politice, trebuie să vrei să spui constructiv și proactiv ce merge și ce nu și unde trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitatea și să răspundem atunci când greșim”, a declarat ea.
Vlad Țurcanu a insistat că instituția pe care o conduce dispune de filtre și competențe pentru a preveni cheltuieli nejustificate și nereguli financiare. „Este vital ca activitatea unei instituții publice de importanța Teleradio-Moldova să se desfășoare corect. Sperăm ca recomandările Curții, dar și cele care vizează Parlamentul, să fie puse în practică, inclusiv cu sprijinul Ministerului Finanțelor, pentru a elimina ambiguitățile care permit interpretări duble”, a conchis la finalul ședinței Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei pentru mass-media.