Aproximativ două treimi dintre moldoveni consideră că există un anumit risc atunci când își exprimă opiniile despre conducerea statului sau despre cazurile de corupție, deși majoritatea populației apreciază că libertatea de exprimare este, în general, respectată în Republica Moldova. Constatările apar în studiul „Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova. Sondaj de opinie publică 2025”, realizat de Centrul CIVIS la solicitarea Oficiului Avocatului Poporului și lansat marți, 6 octombrie.
Potrivit cercetării, 68% dintre respondenți consideră că libertatea de exprimare este respectată. În același timp, atunci când oamenii au fost întrebați despre riscurile concrete asociate exprimării opiniilor, răspunsurile au fost mai rezervate. În medie, doar o treime dintre respondenți consideră că exprimarea opiniilor despre conducerea statului, politicieni, autoritățile locale, corupție, religie, încălcări de mediu sau ale drepturilor omului nu implică niciun risc. 42% cred că există un anumit risc, iar 19% îl consideră ridicat. Cel mai sensibil subiect este conducerea statului. 23% dintre respondenți consideră că este foarte riscant să-și exprime opiniile despre aceasta. În cazul politicienilor și al corupției, ponderea este de 21%.
Totuși, comparativ cu studiul din 2023, percepția riscului s-a redus. Ponderea celor care consideră exprimarea opiniilor drept foarte riscantă a scăzut, în medie, cu șase puncte procentuale. Cea mai mare schimbare a fost înregistrată în discuțiile despre corupție, unde indicatorul a scăzut cu nouă puncte procentuale, iar în cazul încălcării drepturilor omului, cu șapte puncte procentuale. În același timp, a crescut cu șase puncte procentuale ponderea celor care consideră că exprimarea opiniilor nu presupune niciun risc.
Pe de altă parte, autorii studiului menționează că percepțiile privind libertatea de a participa la acțiuni de protest s-au deteriorat în comparație cu cele din studiul anterior. Ponderea persoanelor care declară că nu se simt deloc liberi să participe la astfel de acțiuni a crescut cu aproximativ zece p.p. În prezent, fiecare al doilea respondent afirmă că nu se simte deloc liber să participe la acțiuni de protest, ceea ce poate indica o diminuare a sentimentului de siguranță și libertate în exercitarea acestui drept.
În ceea ce privește libertatea de exprimare a jurnaliștilor, studiul relevă o evoluție pozitivă. 59% dintre respondenți consideră că aceasta este respectată în mare măsură, cu zece puncte procentuale mai mult decât în studiul anterior. Autorii cercetării notează că această creștere continuă tendința ascendentă observată în ultimii ani.
Situația este diferită în cazul accesului la informațiile de interes public. 60% dintre respondenți consideră că dreptul de a obține astfel de informații de la autorități este respectat în mare măsură, însă ponderea este cu șase puncte procentuale mai mică decât în cercetarea precedentă. Percepțiile critice sunt mai frecvente în municipiul Chișinău și în sudul țării, în mediul urban, printre persoanele în vârstă și reprezentanții minorităților etnice.
Datele despre relația cetățenilor cu administrația publică locală indică, de asemenea, un nivel redus de solicitare directă a informațiilor. Doar 18% dintre respondenți au cerut informații de la primărie în cele 12 luni anterioare sondajului. Dintre aceștia, 85% s-au prezentat fizic la primărie, în timp ce doar 11% au folosit un canal online. În același timp, 53% dintre respondenți spun că au observat cel puțin o practică de transparență din partea autorităților locale. Cele mai frecvente sunt publicarea informațiilor de interes public pe site-uri sau rețele sociale, menționată de 25%, și publicarea bugetelor, achizițiilor, hotărârilor și proceselor-verbale, menționată de aproximativ unul din cinci respondenți.
„Mă bucur să văd cum, în percepția populației, în dinamică, s-a schimbat un drept sau altul. Noi avem diferite instrumente prin care monitorizăm respectarea drepturilor omului, prin cererile care vin la Oficiul Avocatului Poporului, rapoartele instituțiilor internaționale, rapoartele societății civile sau monitorizările din partea Comisiei parlamentare [pentru drepturile omului și relații interetnice — n.a.]. Dar cel mai important este, evident, percepția persoanelor ale căror drepturi sunt încalcate sau îmbunătățite de la un an la altul”, a menționat Ceslav Panicov, Avocatul Poporului, în cadrul evenimentului de lansare a studiului.
Studiul a fost realizat la nivel național, cu excepția regiunii transnistrene. În total, au fost intervievate 1.610 de persoane, iar marja de eroare este de ±3,1%. Datele au fost colectate în perioada 17 decembrie 2025 – 13 februarie 2026. Cercetări similare au fost realizate în 2016, 2018, 2020 și 2023.