Eforturile depuse până în prezent de companii precum Meta, Google sau TikTok pentru a combate dezinformarea „rămân foarte limitate, lipsite de coerență și de un angajament semnificativ”, arată o analiză publicată de organizația European Digital Media Observatory (EDMO), care a evaluat felul în care platformele online mari au implementat Codul Uniunii Europene de bune practici privind dezinformarea între ianuarie și iunie 2024.
Cercetarea EDMO a avut în vizor companiile Meta (Facebook și Instagram), Google (YouTube și Căutare), Microsoft (Bing și LinkedIn) și TikTok și arată că există o diferență mare între ce promit platformele și ce fac acestea concret odată ce s-au angajat să respecte Codul de bune practici privind dezinformarea. Documentul, în vigoare din anul 2018, este un angajament voluntar semnat de giganții online (denumiți VLOPSE – Very Large Online Platforms and Services) pentru a combate răspândirea informațiilor false. El include măsuri legate de transparență, colaborare cu verificatorii de fapte, educație media și acces pentru cercetători. Analiza rapoartelor de transparență, pe care cele patru platforme online majore sunt obligate să le publice periodic în conformitate cu Codul, „relevă o tendință constantă de implementare parțială, cu progrese inegale în domeniile cheie”.
CAMPANII DE EDUCAȚIE MEDIA
Una dintre direcțiile analizate este implicarea platformelor în educarea utilizatorilor pentru a recunoaște dezinformarea. Autorii trec în revistă mai multe inițiative. Bunăoară, Google a desfășurat campanii de „prebunking”, adică prevenirea manipulării prin informare prealabilă, în mai multe țări UE, colaborând cu organizații media locale. Meta a colaborat cu Grupul european de reglementare pentru serviciile media audiovizuale (ERGA) pentru campanii de conștientizare derulate pe Facebook și Instagram, în timp ce TikTok a lansat campanii localizate de alfabetizare media în anumite state membre ale UE. Microsoft a anunțat că utilizează unelte bazate pe inteligență artificială pentru a detecta conținutul sintetic. Cu toate acestea, EDMO notează că nicio platformă nu oferă date despre eficiența acestor acțiuni – câți utilizatori le-au văzut, cum au reacționat sau dacă și-au schimbat comportamentul.
ETICHETE ȘI NOTIFICĂRI
Raportul mai analizează și tehnicile de combatere a dezinformării utilizate, precum etichetele și notificările aplicate conținutului înșelător. Meta folosește etichete precum „Fals” sau „Parțial fals”, dar nu oferă dovezi despre eficiența lor. Google aplică mecanisme de etichetare atât în Căutare, cât și pe YouTube, raportând unele date agregate privind acoperirea, „dar nu prezintă indicatori privind impactul asupra utilizatorilor sau schimbările de comportament”, potrivit autorilor. Microsoft utilizează sisteme bazate pe inteligență artificială și instrumente comerciale precum NewsGuard, un instrument de alfabetizare mediatică ce evaluează fiabilitatea surselor de știri online. Compania nu prezintă însă statistici clare în rapoartele sale. Iar TikTok combină etichetarea cu notificările utilizatorilor și oferă informații parțiale despre comportamentul utilizatorilor, cum ar fi ratele de anulare a partajării, deși „evaluările cuprinzătoare lipsesc în continuare”.
ACCESUL LA DATE PENTRU CERCETĂTORI ȘI VERIFICAREA FAPTELOR
Accesul la date anonimizate pentru cercetători este o altă zonă în care se înregistrează lacune: „Toate platformele au prevăzut cel puțin în mod formal măsuri în acest sens, însă calitatea și transparența acestor eforturi nu este uniformă”. Totodată, raportul arată că, deși platformele fac referire la programe pilot și colaborări cu organizații precum Observatorul European al Media Digitală (EDMO), aceste eforturi sunt rareori însoțite de detalii specifice privind implementarea și participarea cercetătorilor — nicio platformă nu a conturat complet un model de guvernanță care să permită supravegherea independentă a practicilor de partajare a datelor.
Pe de altă parte, parteneriatele cu rețelele de fact-checking sunt asumate de toate platformele, dar nu toate oferă și date despre cum funcționează aceste colaborări. Google este lider la acest capitol, integrând verificările în panouri informative și sprijinind financiar proiecte prin European Media and Information Fund (EMIF). Meta colaborează cu numeroși verificatori de fapte, dar oferă informații vagi la subiect, în timp ce TikTok oferă documentație extinsă și resurse structurate, dar complexitatea procedurilor de aplicare continuă să limiteze accesul efectiv.
Când vine vorba de integrarea verificărilor, doar Google menționează evaluări sistematice prin teste. Meta și TikTok susțin că reduc vizibilitatea conținutului marcat ca fals, dar fără dovezi clare, iar Microsoft nu raportează nicio acțiune în această direcție. În ceea ce privește accesul verificatorilor la informații relevante, niciuna dintre platforme nu asigură transparență deplină.
„Platformele ar trebui să stabilească colaborări durabile și formale cu părțile interesate naționale și locale, inclusiv experți în educație mediatică, cadre didactice, organizații ale societății civile și cercetători. Aceste parteneriate trebuie să depășească proiectele punctuale și să includă condiții contractuale echitabile și sustenabile”, recomandă autorii cercetării.