Accesul persoanelor cu dizabilități la programele de televiziune din Republica Moldova rămâne limitat, în pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani. Potrivit celei mai recente monitorizări a Consiliului Audiovizualului (CA), 28 din cele 30 de posturi TV verificate nu au respectat cota lunară obligatorie de interpretare în limbajul mimico-gestual. Reprezentanții organizațiilor pentru persoanele cu dizabilități atrag atenția că numeroase programe, inclusiv filmele și emisiunile de divertisment, rămân inaccesibile, în timp ce televiziunile invocă lipsa resurselor financiare, a interpreților și dificultăți tehnice. Media Azi a discutat cu reprezentanți ai autorității de reglementare, ai societății civile și ai redacțiilor pentru a afla ce împiedică accesibilizarea conținuturilor audiovizuale și ce soluții sunt luate în calcul.
Într-un comentariu pentru Media Azi, Galina Climov, directoarea executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD), spune că doar o parte dintre posturi folosesc interpretarea în limbajul semnelor, de regulă la anumite ediții de știri. Deși organizația nu dispune de resurse pentru a evalua întreaga ofertă televizată, reprezentanta AOPD constată că accesul la conținuturile audiovizuale rămâne limitat, în special pentru persoanele cu dizabilități de auz. „În această situație, programele de divertisment și filmele televizate rămân inaccesibile”, afirmă Galina Climov.
Legislația în vigoare stabilește o serie de obligații pentru furnizorii de servicii media audiovizuale. Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, posturile naționale și regionale trebuie să difuzeze zilnic cel puțin un program de știri însoțit de interpretare în limbajul mimico-gestual sau de subtitrare sincronizată cu mesajul vorbit. Totodată, acestea trebuie să asigure lunar cel puțin 60 de minute de programe cu interpretare în limbajul mimico-gestual și să informeze publicul despre difuzarea conținuturilor adaptate. Reglementările stabilesc și cerințe tehnice privind prezentarea acestor programe. Subtitrările trebuie să fie lizibile, sincronizate cu mesajul vorbit și amplasate astfel încât să nu fie acoperite de alte elemente grafice. În cazul interpretării în limbajul mimico-gestual, imaginea feței și a mâinilor interpretului trebuie să ocupe cel puțin o treime din ecran, în partea dreaptă.
Deși AOPD nu a primit sesizări individuale privind accesibilitatea programelor TV, organizațiile membre ale alianței au solicitat intervenția Consiliului Audiovizualului, inclusiv pentru asigurarea accesului la mesajele transmise în situații de urgență. „Este necesar să fie reglementate standardele de accesibilitate care să impună cerințe unice pentru toate posturile”, consideră directoarea AOPD. Ea atrage atenția și asupra necesității asigurării posturilor TV cu resurse pentru adaptarea programelor, precum și instruirea angajaților redacțiilor.
O ORĂ DE INTERPRETARE ÎN LIMBAJUL SEMNELOR PE LUNĂ, ASIGURATĂ DE DOAR DOUĂ TELEVIZIUNI
La 29 septembrie 2026, CA a anunțat că toate cele 30 de posturi naționale și regionale, verificate pe parcursul lunii iulie 2026, au fost notificate pentru nerespectarea cerințelor de accesibilitate. Dintre acestea, 18 au fost sancționate. Mai exact, 13 posturi de televiziune au primit avertismente publice, iar alte cinci posturi au fost sancționate cu amenzi care însumează 7.000 de lei.
Potrivit raportului CA, 28 de posturi nu au asigurat minimul obligatoriu de 60 de minute de emisie lunară cu interpretare în limbajul mimico-gestual. Doar Moldova 1 și TVR Moldova au respectat această cotă. Totuși, în cazul ambelor televiziuni, imaginea interpretului ocupa mai puțin de o treime din ecran, contrar cerințelor din regulament. Mai mult, unele posturi au difuzat buletine fără subtitrare sau interpretare în limbajul semnelor, iar altele nu au respectat cerințele privind lizibilitatea subtitrărilor. Tatiana Crestenco, membră a CA, spune că interpretarea în limbajul mimico-gestual rămâne punctul cel mai vulnerabil. „Majoritatea serviciilor media audiovizuale invocă lipsa de interpreți autorizați, complexitatea tehnică și constrângerile financiare”, menționează ea pentru Media Azi.
Totuși, potrivit membrei CA, în urma celei mai recente monitorizări s-a constatat un progres în ceea ce privește responsabilizarea posturilor TV. „Comparând datele din anul 2024 cu cele din 2026, numărul posturilor care oferă titrare lizibilă și corect amplasată a crescut de la 11 la 20. Respectarea cerinței de a informa anticipat publicul prin mesaje verbale și afișaje statice a crescut de la șase la 18 posturi de televiziune. Aceasta arată că posturile TV au înțeles importanța de a ghida telespectatorii cu deficiențe de auz către programele audiovizuale accesibilizate”, precizează Crestenco.
Mai mult, reprezentanta autorității subliniază că unele posturi regionale private, cum ar fi Elita TV, Drochia TV și Studio-L, au demonstrat că respectă cerințele privind subtitrarea și informarea publicului, iar unele posturi de televiziune au consolidat parteneriatele cu organizații de profil: „De exemplu, Realitatea TV a stabilit un parteneriat de colaborare cu Casa Republicană de Cultură a Surzilor”.
CA nu a primit sesizări individuale privind dificultățile de acces, precizează Crestenco, dar a discutat aceste probleme cu reprezentanții societății civile. „În primul an de mandat, am primit o solicitare din partea reprezentanților Asociației Nevăzătorilor, Asociației Surzilor și ai Alianței INFONET, care ne-au comunicat provocările cu care se întâmpină persoanele cu dizabilități de vedere și de auz în accesarea programelor audiovizuale. Pe parcurs, am menținut un dialog constant cu organizațiile reprezentative, iar regulamentul privind conținuturile audiovizuale a fost definitivat în consultare directă cu Alianța INFONET și Asociația Surzilor din Moldova”, completează Crestenco.
REDACȚIILE CAUTĂ RESURSE PENTRU ADAPTAREA PROGRAMELOR
Tatiana Vlas, directoare generală adjunctă interimară a companiei publice Teleradio-Moldova (TRM), responsabilă pentru domeniul televiziunii, afirmă că accesibilitatea face parte din misiunea instituției. „La Moldova 1, accesibilitatea conținuturilor audiovizuale este atât o obligație prevăzută de legislație, cât și o responsabilitate a serviciului public de media față de telespectatori. Postul public asigură aproximativ 600 de minute de știri accesibile lunar, de zece ori peste minimul prevăzut de Cod”, explică Vlas.
Ea mai punctează că postul național de televiziune a mărit recent suprafața rezervată interpretului la un sfert din ecran. Totuși, această dimensiune rămâne sub pragul de cel puțin o treime prevăzut de regulament. „Aplicarea cerinței regulamentare privind ocuparea a cel puțin unei treimi din ecran ridică și o problemă de echilibru vizual. Dimensiunea interpretului trebuie să permită urmărirea clară a gesturilor, fără a afecta lizibilitatea și compoziția cadrului televizual. O asemenea soluție merită analizată împreună cu Consiliul Audiovizualului, în interesul accesibilității și al calității prezentării audiovizuale”, explică reprezentanta TRM.
La TV Nord, adaptarea materialelor depinde de resursele disponibile în proiectele realizate cu organizații de profil. Viorica Bugulean, directoarea redacției, spune că au fost produse materiale destinate persoanelor cu dizabilități de auz și de vedere, însă inițiativele sunt sporadice. „Costurile sunt destul de mari pentru un astfel de conținut. În cazul în care nu sunt proiecte care ar acoperi cheltuielile, noi nu am putea să ne permitem să facem asta”, explică directoarea executivă. Partenerii ajută și la distribuirea conținutului către persoanele pentru care a fost realizat. Bugulean subliniază că un material accesibil își atinge scopul atunci când ajunge la publicul vizat, nu doar atunci când este produs și publicat.
Îmbunătățirea accesului la informație se numără și printre obiectivele noului program național privind incluziunea persoanelor cu dizabilități, aprobat de Guvern pentru perioada de până în 2030. Planul prevede revizuirea cadrului normativ privind serviciile de interpretare pentru persoanele cu deficiențe de auz până în 2027, lansarea unei platforme online pentru aceste servicii în 2028 și formarea anuală a 10 interpreți în perioada 2028–2030. Autoritățile își propun, de asemenea, să aprobe standarde minime de accesibilitate pentru paginile web oficiale și să adapteze treptat site-urile instituțiilor publice.
Totodată, modificările la Codul serviciilor media audiovizuale, aprobate de Parlament joi, 29 octombrie, în lectura a treia, prevăd obligația furnizorilor de servicii media de a raporta anual către CA măsurile luate pentru îmbunătățirea accesibilității serviciilor. Rapoartele ar urma să includă informații despre interpretarea în limbaj mimico-gestual și subtitrare, urmând să fie publicate și pe site-urile furnizorilor.