Jurnaliștii și instituțiile mass-media din Republica Moldova vor beneficia, în premieră, de un cadru național dedicat securității profesionale, care include măsuri de prevenire, protecție și reacție în cazurile de amenințări, intimidări sau atacuri. Aceste prevederi se regăsesc în Planul de acțiuni în domeniul securității jurnaliștilor pentru anii 2026-2027, semnat miercuri, 29 aprilie, de ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și adjunctul procurorului general, Sergiu Russu.
„În ultimul deceniu, siguranța jurnaliștilor a devenit o preocupare majoră în Europa și la nivel global. Rapoarte succesive ale organizațiilor specializate în libertatea de exprimare, precum și ale Secretarului General al Consiliului Europei, confirmă deteriorarea mediului de securitate pentru presă, iar având în vedere rolul presei într-o democrație și caracterul esențial al libertății de exprimare pentru exercitarea altor drepturi, acest fapt a impus măsuri coerente și verificabile”, se arată în plan.
Documentul este prezentat drept primul de acest fel în Republica Moldova și stabilește un set de măsuri menite să consolideze protecția jurnaliștilor și a domeniului mass-media, contribuind la garantarea libertății presei și la crearea unui mediu mai sigur pentru exercitarea profesiei. Planul a fost elaborat de autoritățile semnatare în cooperare cu societatea civilă, iar unele acțiuni urmează să fie implementate în parteneriat cu organizații internaționale, precum Consiliul Europei și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Documentul este construit în jurul a trei obiective principale.
ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI CU STANDARDELE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE
Potrivit documentului, primul obiectiv vizează „asigurarea unui cadru juridic racordat cu cadrul normativ al UE” . În acest sens, autoritățile își propun să alinieze legislația națională la standardele europene privind libertatea mass-media și protecția jurnaliștilor, inclusiv prin elaborarea unei noi legi privind mass-media, armonizată cu Regulamentul european privind libertatea presei, precum și prin modificarea Codului serviciilor media audiovizuale pentru a transpune integral Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.
Totodată, planul se concentrează și pe combaterea proceselor abuzive de tip SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva participării publice). Documentul prevede, între altele, „desemnarea unui punct focal național pentru monitorizarea și combaterea proceselor abuzive” și colectarea sistematică a datelor privind astfel de cazuri.
CONSOLIDAREA CADRULUI OPERAȚIONAL ȘI COMBATEREA IMPUNITĂȚII
Cel de-al doilea obiectiv urmărește consolidarea cadrului operațional și prevenirea impunității în cazurile de agresiune împotriva jurnaliștilor. Documentul subliniază necesitatea unor „anchete prompte, independente și eficiente” și a dezvoltării competențelor instituțiilor de aplicare a legii .
În acest sens, Planul prevede și instruirea continuă a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor în domeniul libertății de exprimare și al protecției jurnaliștilor, precum și evaluarea oportunității desemnării unor procurori specializați pe cauze care vizează activitatea mass-media. De asemenea, autoritățile urmează să analizeze posibilitatea acordării asistenței juridice gratuite jurnaliștilor în cazuri de agresiune, amenințări sau litigii abuzive de tip SLAPP .
În același timp, Planul introduce mecanisme concrete de reacție rapidă. Este prevăzută desemnarea unor puncte de contact și crearea unui grup de puncte focale – format din reprezentanți ai autorităților și ai Consiliului de Presă – care va funcționa ca „mecanism provizoriu de avertizare timpurie și răspuns rapid” . Acest mecanism ar urma să faciliteze raportarea incidentelor și coordonarea intervențiilor între instituții.
Mai mult, documentul prevede colectarea și publicarea periodică a datelor privind infracțiunile și contravențiile împotriva jurnaliștilor, precum și monitorizarea cazurilor de intimidare sau violență, inclusiv în mediul online, pentru a evalua eficiența intervențiilor și a combate fenomenul impunității.
CREȘTEREA REZILIENȚEI JURNALIȘTILOR ȘI A REDACȚIILOR
Cel de-al treilea obiectiv al Planului se concentrează pe întărirea capacității de autoprotecție a jurnaliștilor și instituțiilor media. Documentul prevede măsuri pentru „creșterea rezilienței jurnaliștilor și instituțiilor media față de amenințările juridice, cibernetice și psihologice” .
Printre acțiunile incluse se numără elaborarea unor ghiduri de protecție, instruiri în domeniul securității digitale și juridice, precum și programe de sprijin psihologic pentru jurnaliști. De asemenea, sunt prevăzute sesiuni de formare pentru managerii de presă, axate pe gestionarea situațiilor de criză și pe dezvoltarea protocoalelor interne de siguranță.
Planul mai subliniază importanța cooperării dintre autorități și societatea civilă, precum și necesitatea colectării de date dezagregate privind atacurile asupra jurnaliștilor, inclusiv din perspectiva genului și a grupurilor vulnerabile.
Media Azi a scris anterior că situația libertății presei în Republica Moldova a înregistrat un regres în ultimii ani, determinat de frecvența, diversitatea și normalizarea formelor de intimidare, hărțuire și agresiune.