21 de posturi TV și radio, vizate de mecanismul actual de suspendare a licențelor fără o decizie judecătorească. Opinii

La mai puțin de o lună după încheierea Stării de Urgență, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională (CPPIIN) a devenit structura împuternicită să suspende licențele de emisie ale furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția Republicii Moldova. Până în prezent, CPPIIN a decis suspendarea sau retragerea licențelor pentru 31 de posturi TV și radio și, în unele cazuri, a cerut vânzarea acțiunilor. Zece televiziuni fuseseră deja suspendate anterior de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), iar alți 21 de furnizori au fost vizați de CPPIIN prin diverse măsuri – de la suspendare și retragere a licenței, până la obligarea proprietarilor să-și cedeze participațiile. Noul mecanism a fost calificat drept alarmant atât de către executivul Uniunii Europene, cât și de organizațiile de media locale și internaționale, care invocă riscuri la adresa libertății presei și a pluralismului mediatic. În contrapondere, autoritățile de la Chișinău consideră măsura justificată în contextul actual al securității naționale.

CONTEXTUL APARIȚIEI NOULUI MECANISM

Raportul recent al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), privind mecanismele de suspendare/revocare a licențelor de emisie a furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, reamintește că la sfârșitul anului 2023 a luat sfârșit starea de urgență, ceea ce a dus automat la încetarea efectelor deciziilor CSE privind suspendarea licențelor celor 12 posturi TV, despre care a scris recent și Media Azi. Pe 8 decembrie 2023, prim-ministrul de atunci, Dorin Recean, a anunțat că aceste televiziuni nu vor putea reveni pe post în noul an, iar câteva zile mai târziu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat existența unor „soluții legale” care ar permite continuarea unor decizii ale CSE. La 29 decembrie 2023, atât societatea civilă cât și publicul larg au aflat că Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională este noua structură împuternicită să suspende licențele de emisie pentru perioada cât examinează anumite informații și acte necesare. Noutatea s-a produs în contextul în care inovațiile legislative fuseseră deja aplicate în practică.

Cu referire la procesul concret de instituire a competenței CPPIIN, analiza CJI informează că până la apariția „soluțiilor legale” pentru posturile supuse restricțiilor CSE, pe masa Parlamentului exista un pachet de amendamente ce viza „asigurarea integrității și funcționalității pieței energiei electrice”. Acesta fusese consultat și avizat de instituțiile competente între lunile august și noiembrie 2023 și votat în prima lectură.

Pe 18 decembrie 2023, cu doar patru zile înainte de votul final, proiectul a fost completat printr-un amendament propus de deputații Radu Marian și Virgiliu Pâslariuc. Noile articole, introduse pe ultima sută de metri, includeau un mecanism prin care CPPIIN primea competența de a suspenda licențele de emisie ale posturilor de televiziune chiar și în afara stării de urgență. Amendamentele au fost votate în lectură finală pe 22 decembrie, fără consultări publice prealabile, promulgate în aceeași zi și publicate în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2023.

BILANȚUL DECIZIILOR CPPIIN

Pe 27 decembrie 2023, CPPIIN a decis suspendarea a zece dintre cele 12 posturi TV vizate anterior de CSE. Excepție au fost NTV Moldova (Exclusiv Media) și RTR Moldova (TV-Comunicații Grup), care au cerut Consiliului Audiovizualului (CA) retragerea voluntară a licențelor – solicitare aprobată de instituție.

În lunile următoare, între mai și noiembrie 2024, CPPIIN a dispus retragerea licențelor și/sau obligarea la înstrăinarea acțiunilor pentru cele zece televiziuni suspendate anterior.

Ulterior, între decembrie 2023 și martie 2025, competențele extinse ale Consiliului au fost aplicate și altor furnizori media, dincolo de grupul inițial sancționat de CSE. În acest interval, CPPIIN a emis decizii de suspendare, retragere a licențelor sau înstrăinare a participațiilor pentru 21 de posturi TV și radio care nu fuseseră vizate în hotărârile anterioare ale CSE. Cele 21 de instituții sunt: Publika FM, Muz FM, Canal 5, Maestro FM, Radio Albena, Mega TV, Euronova FM, N/D, Datina FM, Drive FM, Noah TV, Romano Patrin FM, Art-T, Art-FM, ATV Coguk, Bugeac FM, ATV, N/D, TV Bizim Dalgamiz, N/D și TVC 21.

[Soluțiile aplicate în raport cu posturile TV/de radio vizate în dispozițiile CSE și/sau hotărârile CPPIIN // tabel din raportul CJI]

[Soluțiile aplicate de CPPIIN în raport cu alte posturi TV/de radio// tabel din raportul CJI]

Autoarea raportului,  jurista Cristina Durnea, califică mecanismul prin care CPPIIN a obținut, la finele anului 2023, atribuția de a suspenda/revoca licențe de emisie drept substituție a pârghiei de care a făcut uz CSE pe durata stării de urgență. „Drept dovadă servesc declarațiile exponenților statului, dar și faptul că prima hotărâre a CPPIIN în domeniul audiovizual a țintit anume în suspendarea licențelor vizate anterior de CSE. Noile puteri ale CPPIIN au fost introduse în lege clandestin, «in extremis» și fără vreun fel de transparență decizională. CPPIIN deține dreptul de a dispune, în afara stării de urgență, fără hotărâre judecătorească, bazându-se pe niște temeiuri lipsite de predictibilitate, suspendarea/retragerea licenței de emisie ale entităților media implicate în «investiții de importanță pentru securitatea statului»”, explică ea.

BRUXELLES ȘI ORGANIZAȚIILE MEDIA LOCALE, SCEPTICI FAȚĂ DE NOUL MECANISM

Raportul anual al Comisiei Europene privind progresele țărilor candidate la aderare la Uniunea Europeană (UE), publicat la 4 noiembrie 2025, semnalează pericolul acestei pârghii de intervenție a CPPIIN în activitatea furnizorilor de servicii media. Executivul de la Bruxelles avertizează că ajustarea mecanismului este esențială pentru a corespunde standardelor europene și internaționale, astfel încât să nu fie suprimate libertatea de exprimare și pluralismul media.

Totodată, directoarea CJI, Nadine Gogu, susține că, din perspectiva conformității cu standardele democratice și cele privind libertatea presei, acest mecanism prezintă multiple vulnerabilități. „În primul rând, suspendarea licențelor în lipsa unei hotărâri judecătorești reduce garanțiile de control juridic și de protecție a drepturilor omului și ridică semne de întrebare privind independența procesului decizional. În plus, implicarea unor organe cu atribuții multiple, cum este acest consiliu, comportă riscuri de utilizare politică a mecanismului, inclusiv pentru a bloca sau sancționa instituții media sub pretextul protejării securității naționale”, notează ea. 

Reprezenta organizației neguvernamentale de media mai avertizează că lipsa de transparență a procedurii subminează încrederea presei și a publicului larg în legalitatea deciziilor, iar în contextul aspirațiilor de integrare în UE, aceste deficiențe pot constitui un obstacol semnificativ pe segmentul libertății media și pluralismului.

CUM VEDE MINISTRUL CULTURII ACEST INSTRUMENT

Contactat de Media Azi, Cristian Jardan, numit recent în funcția de ministru al Culturii, afirmă că, „în contextul actual, mecanismul are o anumită logică atunci când este privit prin prisma securității statului”. „Noi trebuie să decidem: fie considerăm mass-media o a patra putere în stat, independentă financiar și susținută prin surse de finanțare transparente și corecte, fie acceptăm ca libertatea de expresie și activitatea media să primeze chiar și în detrimentul clarității privind proveniența fondurilor și scopurile pentru care acestea sunt utilizate”, motivează ministrul. 

În același timp, Jardan admite că acest instrument poate genera riscul unor abuzuri de putere. „Tocmai de aceea cred că mecanismul ar trebui îmbunătățit. Poate ar fi util ca el să fie aplicat doar în situații extreme, dar acest subiect trebuie dezbătut transparent, inclusiv cu implicarea instituțiilor abilitate care monitorizează și raportează pe acest segment”, a conchis el. 

MECANISM SIMILAR, DECLARAT ANTERIOR NECONSTITUȚIONAL

În documentul CJI se arată că, în 2012, vechiul Cod al audiovizualului oferea posibilitatea suspendării și retragerii licenței de emisie de către CA, pe atunci – Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). O asemenea decizie a CCA, ca și în cazul CPPIIN, devenea executorie de la data emiterii, fără să existe o hotărâre din partea instanței de judecată. Aceste prevederi au fost supuse controlului de constituționalitate și, la 6 decembrie 2012, Curtea Constituțională (CC) le-a declarat neconstituționale.

Așadar, CJI recomandă autorităților Republicii Moldova reinstituirea controlului judecătoresc asupra suspendării licențelor. „Anterior introducerii noului mecanism, legislația prevedea că încetarea forțată a unei licențe putea avea loc doar în baza unei hotărâri judecătorești, oferind o garanție suplimentară a legalității acestor decizii. Revenirea la acest principiu ar înlătura riscul folosirii abuzive a puterilor administrative în detrimentul libertății presei”, argumentează Cristina Durnea.