În această lună se împlinesc zece ani de la adoptarea în Federația Rusă a legii cu privire la agenții străini, catalogată de Institutul Internațional de Presă (IPI) drept „un instrument cheie în reprimarea presei independente”. Potrivit organizației, această lege, de care guvernarea rusă „a abuzat” de mai multe ori, „a jucat un rol esențial în generarea autocenzurii și a exodului în masă din Rusia a instituțiilor media locale și internaționale, precum și în forțarea organizațiilor media independente rămase de a activa clandestin”.
Sursa notează că, la sfârșitul lunii iunie 2022, un centru de cercetare a opiniei publice din Rusia a publicat rezultatele unui sondaj cu privire la asocierile pe care le generează termenul „agent străin” (un statut atribuit majorității presei independente). Datele arată că 61% dintre respondenți au indicat că termenul are conotații negative, în timp ce doar 2% din cetățeni l-au văzut într-o lumină pozitivă (11% nu au găsit nicio asociere cu termenul, iar 24% nu au putut răspunde).
Printre cei care au întrevăzut conotații negative, 14% dintre respondenți l-au asociat cu termenul „spion”, 7% cu „trădătorul Rusiei” și 6% cu termenul din epoca stalinistă „dușman al poporului”.
În ciuda originilor sale, sondajul relevă un obiectiv cheie al etichetei de agent străin. „Scopul principal al legii este același de la început, de când a fost creată: de a reduce la tăcere actorii societății civile, cum ar fi ONG-urile și reprezentanții presei, și de a le complica și mai mult viața”, a declarat pentru IPI Daria Korolenko, avocata proiectului media independent de apărare a drepturilor OVD-Info (ОВД-Инфо). Potrivit ei, nici după zece ani scopul legii nu s-a schimbat.
Evoluția legii
IPI menționează că la baza inițiativei și a continuității acesteia au stat temerile Kremlinului privind amplificarea disidenței interne. „Evoluția sa atât până la, cât și după invazia pe scară largă a Ucrainei oferă o cronologie a cenzurii tot mai mari și restrângerea libertății presei, care a însoțit poziția din ce în ce mai agresivă a regimului de la Kremlin, atât în țară, cât și în străinătate”, scrie IPI. „Represiunile interne au avut loc în paralel cu pregătirile pentru agresiunea externă”, spune Alexei Obuhov, redactorul publicației SOTA.
OVD-Info informează că 170 de organizații au fost calificate drept agenți străini, din 2012 până 2016.
În 2017, pe fundalul protestelor organizate de politicianul de opoziție Alexei Navalnîi, legea a fost extinsă pentru a include și instituțiile media, care odată ajunse în listă au ajuns să fie supuse unor presiuni financiare și controale juridice. Astfel, pe lângă obligația de a prezenta trimestrial rapoarte financiare, eticheta de agent străin a dus la reducerea cooperării cu instituțiile statului, organizațiile societății civile și alte persoane care se temeau să fie asociate cu acest calificativ.
La început, legea viza instituțiile de presă străine care erau finanțate de guverne străine, cum ar fi RFE/RL, iar ulterior s-a extins și asupra tuturor instituțiilor media independente în general, inclusiv cele locale. IPI subliniază că era suficientă o deplasare în străinătate, la o conferință de presă plătită de o organizație străină, sau recepționarea unor bani de la persoane apropiate din străinătate pentru a fi declarat agent străin.
La sfârșitul anului 2019, după introducerea unor amendamente la lege, s-a permis includerea și a persoanelor fizice în lista organizațiilor media care acționează ca agenți străini. „Legea agenților străini nu era despre reglementarea finanțării externe – a fost și rămâne un instrument de reprimare arbitrară a presei independente”, se remarcă în textul publicat de IPI.
Până la sfârșitul anului 2021, aproximativ 1.500 de activiști și jurnaliști au fost forțați să fugă din țară. Peste 100 de persoane juridice și persoane fizice au fost desemnate ca organizații media care acționau ca agenți străini. Cei rămași au fost adesea forțați să se angajeze în autocenzură pur și simplu pentru a-și continua activitatea.