De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, cel puțin 13 jurnaliști au fost uciși în timp ce relatau despre conflict, subliniind riscurile imense cu care se confruntă profesioniștii media, atât ucraineni, cât și internaționali. Victimele includ nume precum Arman Soldin și Oksana Baulina, care și-au pierdut viața în urma bombardamentelor rusești. Alții, precum Maks Levin și Mantas Kvedaravičius, au fost probabil victimele unor execuții extrajudiciare, semnalează într-o declarație din 19 noiembrie mai multe organizații internaționale de media, membre ale mecanismului Media Freedom Rapid Response (MFRR).
„Zeci de jurnaliști au fost răniți în timp ce relatau despre război”, se arată în declarație, în timp ce infrastructura media din Ucraina, inclusiv redacțiile și turnurile de televiziune, a fost, de asemenea, grav avariată și distrusă în timpul atacurilor armate.
Moartea jurnalistei ucrainene Victoria Roșcina, survenită în iulie 2023 în custodia autorităților ruse, ilustrează pericolele extreme pentru jurnaliștii reținuți în zonele ocupate. Circumstanțele decesului său rămân neclare, iar Rusia refuză să investigheze cazul sau să returneze corpul familiei. „Moartea ei reamintește că cel puțin alți 13 jurnaliști ucraineni continuă să fie ținuți în captivitate de Rusia”, atrage atenția declarația. Comunitatea media ucraineană își exprimă temerile că și viețile altor jurnaliști aflați în detenție sunt în pericol, având în vedere lipsa garanțiilor legale privind siguranța lor.
ATACURI CIBERNETICE
Pe lângă violențele fizice, presa ucraineană este ținta unor atacuri cibernetice tot mai intense. Acestea includ hacking, spoofing și atacuri de tip Distributed Denial of Service (DDoS), care destabilizează site-urile majore de știri. Aceste atacuri cauzează perturbări care durează în medie câteva ore, având consecințe economice și afectând grav accesul publicului la informație.
Un fenomen alarmant este apariția „clonelor” unor site-uri de știri populare din Ucraina. Aceste pagini răspândesc dezinformări în favoarea Rusiei, precum afirmații despre pierderile Ucrainei în război, lipsa de muniție sau acuzații de corupție împotriva guvernului ucrainean. MFRR a cerut reacții urgente din partea autorităților europene și a platformelor tech pentru a contracara aceste atacuri.
PRESIUNI ASUPRA LIBERTĂȚII PRESEI
În plus, războiul a devenit, în unele cazuri, un pretext pentru măsuri controversate din partea autorităților ucrainene împotriva presei. Printre cele mai criticate măsuri se află „Єдині новини”, un format de transmisie centralizat al conținuturilor produse prin fuzionarea mai multor posturi TV, acuzat de părtinire excesivă față de guvernul ucrainean. Critici recente din partea Comisiei Europene au solicitat „reanalizarea” acestui proiect.
De asemenea, jurnaliști de investigație au fost ținta supravegherii și intimidării. Cazuri precum cel al jurnalistului Iurii Nikolov sau al redacției Bihus.info rămân nerezolvate, ceea ce ridică întrebări despre protecția libertății presei în Ucraina.