Eşti aici

Zeflemitori, agresivi, apatici, falși

21 Noiembrie 2018
573 de afişări
Aneta Grosu,
redactor-șef, Ziarul de Gardă
 
După ce, pe 14 noiembrie, Parlamentul European a adoptat a doua din acest an Rezoluție critică referitoare la situația din Republica Moldova, revolta și indignarea autorităților nu a durat decât o singură zi, în care reprezentanți ai puterii au încercat să nege că o astfel de rezoluție ar viza într-un fel perspectiva noastră europeană. Printre cele mai intrigante replici ale demnitarilor a fost cea a șefului Legislativului, Andrian Candu, care a acuzat postul de televiziune ProTV Chişinău de răspândirea știrilor false („fake news”), după ce moderatoarea emisiunii „În Profunzime”, Lorena Bogza, i-a spus premierului Pavel Filip că unul dintre reproșurile ce se conțin în Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Republica Moldova este că noua legislație mass-media nu a fost consultată cu societatea civilă.
 
Zeflemitori
 
„Mă gândesc să propun colegilor din grupul de lucru pentru îmbunătățirea mass-media, să examineze oportunitatea introducerii unui semnal sonor şi/sau a unui indicator vizual, pentru emisiunile care plasează dezinformare”, a scris, zeflemitor, Andrian Candu pe contul său de pe rețelele de socializare. Oare cum ar arăta posturile TV din concernul nașului, dacă ar fi dotate, așa precum sugerează finul, cu indicatoare vizuale și semnale sonore, care ar reacționa la orice noutate manipulatoare sau știre falsă?  

De fapt, acest stil zeflemitor al înaltului demnitar este aplicat în timp ce Parlamentul European chiar s-a arătat îngrijorat în legătură cu „monopolizarea pieței mass-media și a publicității, slăbirea organelor de presă independente, implementarea încă nefinalizată a noului Cod al  serviciilor audiovizuale, încercările de a limita libertatea de acțiune a reprezentanților societății civile și de a-i discredita”. Până în prezent nu a urmat nicio decizie comună a guvernării de la Chișinău, adoptată pe marginea sau în contextul celor invocate critic de Parlamentul European. Felul în care autoritățile Republicii Moldova au răspuns votului celor 396 de eurodeputați din Parlamentul European denotă repetat că, deși își anunță sprijinul pentru parcursul european al țării, în realitate, acestea sunt ghidate de alte interese și preocupări.
 
Dacă e să analizăm argumentele eurodeputaților aduse în sprijinul suspendării finanțării europene, cel puțin până la încheierea următorului scrutin parlamentar, constatăm că felul în care este tratată de autorități presa liberă din Moldova ar fi unul dintre motivele care i-a determinat să abordeze guvernarea noastră cu mai multă duritate decât anterior.
 
De altfel, raportul dezbătut în Parlamentul European a fost elaborat după numeroase întâlniri cu autoritățile de la Chișinău, cu lideri ai opoziției, cu membri ai societății civile, cu ambasadori, dar și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. După aceste discuții, membrii Parlamentului European au constatat și au formulat câteva subiecte extrem de vulnerabile: anularea rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinău, schimbarea sistemului de vot, presiunea asupra opoziției, monopolizarea instituțiilor mass-media - care nu mai permit ca Republica Moldova să beneficieze și în continuare de susținerea necondiționată a instituțiilor europene.
 
Agresivi
 
Stilul, atitudinea, repulsia autorităților față de mass-media independentă a devenit un exemplu preluat cu ușurință și de alți membri ai societății. Pe 19 noiembrie, bunăoară, un preot de la Trușeni, pe nume Andrei Secrii, chiar în timpul predicii, ținând crucea în mână, i-a numit pe jurnaliști mincinoși și asta pentru a-i șlefui imaginea deputatului democrat Constantin Țuțu, suspectat de mass-media că ar implica biserica în campania sa electorală în circumscripția uninominală numărul 33.
De ce nu s-ar manifesta astfel un preot, dacă, începând cu șeful statului și terminând cu miniștrii sau demnitarii de alt rang, oricine, oricând, își permite să fie agresiv și brutal cu jurnaliștii?
 
Acum o lună, când liderii PDM se convocaseră în PMAN pentru a inaugura așa-zisa cale a 4-a pe care ar urma să pășească Republica Moldova, bodyguarzii, polițiștii și carabinierii au înțeles că s-ar afla pe un poligon de luptă cu jurnaliștii. Luptele „corp la corp” cu reprezentanții mass-media s-au dat în PMAN, în apropierea înaltei tribuni la care se perindau înalți demnitari. Atunci au fost abuzați câțiva ziariști, inclusiv colega noastră de la Ziarul de Gardă, Viorica Tătaru, căreia i-a fost smulsă și  legitimația. Un adevărat caz de furt pentru care nu a răspuns și nu va răspunde nimeni, nicicând, pentru că, la noi, demnitarii și bodyguarzii se protejează reciproc.
Și după acest caz, la fel ca și în altele, similare, instituțiile neguvernamentale de media au luat atitudine, au semnat declarații, au informat instituțiile internaționale. Și în acest caz, la fel ca și în altele, este cert că toate declarațiile de protest servesc doar pentru o mai bună informare a instituțiilor străine, fără a produce vreo schimbare de atitudine sau de comportament din partea autorităților.
 
Apatici
 
Dacă ar fi să recapitulăm, sumar, ultimele declarații ale instituțiilor neguvernamentale de media, referitoare la conflictele și la atitudinea demnitarilor și a instituțiilor statului față de presa independentă, identificăm aceiași „eroi” porniți să pună la punct jurnaliștii. Aduc aici doar câteva titluri, citate de pe Media-azi.md: „Condamnăm practicile abuzive de îngrădire a accesului jurnaliștilor de la ZdG la manifestațiile dedicate Zilei orașului Orhei”, „Apel către partidul de guvernământ și ambasade privind îngrădirea accesului jurnaliștilor posturilor TV8 și Jurnal TV la briefingurile PDM”, „ONG-urile de media condamnă aplicarea de către PDM a standardelor diferite față de jurnaliști”, „ONG-urile de media condamnă împiedicarea intenționată a activității jurnaliștilor în reflectarea evenimentelor din 26-27 august”, „Declarația ONG-urilor de media privind amenințările primarului orașului Orhei la adresa jurnaliștilor”, „ONG-urile de media își exprimă îngrijorarea față de presiunile exercitate asupra jurnaliștilor de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal”, „ONG-urile de media califică drept inadmisibile atacurile Partidului „Șor” la adresa jurnaliștilor de la Radio Orhei”, „ONG-urile de media dezaprobă îngrădirea accesului presei la ședința de validare a alegerilor locale noi din Chișinău”, „Condamnăm admiterea selectivă a jurnaliștilor la evenimentele de interes public”... Titluri similare sunt mult mai multe, selectate doar din „calendarul” acestui an, 2018. Comportamentul celor vizați în respectivele declarații de presă lasă impresia că una dintre cele mai importante priorități ale celor ajunși la guvernare ar fi punerea la „respect” a reprezentanților presei libere, astfel încât să fie păstrată o linie de delimitare între jurnaliști și putere, linie peste care să nu mai răzbată interesul public față de subiectele ce frământă această societate.
De aici și îngrijorările Parlamentului European față de „pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă” din R. Moldova.
 
Falși
 
De altfel, în cei 27 de ani de Independență, atitudinea guvernărilor față de presa liberă a fost mereu aceeași: îngrădirea accesului la informația de interes public, monopolul asupra pieței de publicitate, limitarea comunicării cu jurnaliștii și cu mediile de presă libere. Această constatare nu schimbă mare lucru în atitudinea guvernării actuale față de presă, singura diferență, probabil, fiind cea legată de abilitatea cu care se apără actualii conducători de fiecare dată când tot ei lovesc în presă și în drepturile jurnaliștilor de a reflecta evenimentele și subiectele de interes public.

Așa cum emiterea declarațiilor de presă despre abuzurile asupra jurnaliștilor a demonstrat că, în toate cazurile, reacțiile celor vizați sunt inexistente sau zeflemitoare, singura soluție ar putea fi ca presa de la noi să urmeze exemplul postului de televiziune american CNN, care, acum câteva zile, a deschis un proces împotriva preşedintelui american Donald Trump şi a mai multor oficiali de la Casa Albă, în urma revocării acreditării jurnalistului Jim Acosta la Casa Albă.
Procesul este inițiat de CNN şi de Jim Acosta. Persoanele acuzate sunt președintele SUA, Donald Trump, președintele Cancelariei prezidențiale, John Kelly, directorul adjunct pe probleme de comunicare, Bill Shine, directorul Serviciilor Secrete, Joseph Clancy, purtătorul de cuvânt Sarah Sanders şi ofiţerul Serviciilor Secrete care i-a confiscat legitimația lui Acosta. Cei şase sunt vizați în legătură cu rolul pe care l-a avut fiecare în parte în suspendarea jurnalistului CNN.

Potrivit CNN, Casa Albă a suspendat acreditarea reporterului Jim Acosta în urma unui conflict pe care acesta l-a avut cu președintele american Donald Trump în timpul unei conferinţe de presă convocate imediat după alegerile prezidențiale. Disputa fusese declanşată după ce Jim Acosta a început să insiste cu întrebări privind opiniile liderului de la Casa Albă asupra grupului de imigranți din America Centrală.
 
Astfel de situații au loc aproape zilnic în R. Moldova, doar că nu urmează niște procese de judecată în care s-ar cere condamnarea unor înalți demnitari pentru îngrădirea accesului la informație, pentru bruscarea jurnaliștilor, pentru sustragerea legitimațiilor, pentru denigrarea presei libere. Poate și pentru că, în condițiile justiției de la noi, nu are cine gestiona astfel de dosare?