Eşti aici

Transparență pe sărite sau de cât timp mai e nevoie pentru hotărâri de judecată anonimizate conform legii

12 Februarie 2020
344 de afişări
Mariana Colun, jurnalistă de investigație

La mai bine de doi ani de la adoptarea noului Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor de judecată, constatăm că acesta este respectat „pe sărite”. Chiar dacă protestele jurnaliștilor și presiunile societății civile au dat roade, iar respectivul document, adoptat aproape „cu sânge”, conține o serie de îmbunătățiri substanțiale, autoritățile noastre au restanțe la aplicarea acestuia.

Faptul că pe portalul instanțelor poți găsi hotărâri de judecată după numele părților este, bineînțeles, o normalitate. În unele cazuri acest instrument nu funcționează însă. Unele decizii pot fi găsite doar după ce introduci numele, prenumele și patronimicul persoanei. Și dacă nu cunoști patronimicul inculpatului, ce faci? Nemaivorbind de zecile, poate chiar sutele de așa-zise hotărâri publicate în care găsești doar foi albe în loc de decizii motivate. Ca și mai înainte, în unele documente se anonimizează numele avocatului, al grefierului sau chiar al procurorului și judecătorului. O fi o mare taină? Sau poate judecătorilor le este atât de rușine pentru unele decizii încât nici nu vor ca cineva să știe că anume ei le-au pronunțat?

Într-o altă ordine de idei, Regulamentul stipulează clar că „publicarea hotărârilor judecătorești poate fi limitată în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când o impun interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță când, în împrejurări speciale, s-ar aduce atingere intereselor justiției”.

Oare numele avocatului într-un proces, date trecute cu XXX în o mulțime de sentințe, aduce daune intereselor vreunui minor sau vieții private a inculpatului bunăoară? Sau poate mărimea mitei aduce atingere intereselor Justiției și din această cauză e indicată cu YYY? Ori poate victimele violurilor nu au nevoie de prea multă protecție din moment ce pe portalul instanțelor, la un click distanță, găsești zeci de hotărâri în care nu sunt ascunse numele, prenumele, până și adresa de domiciliu a victimelor agresiunilor?

În cazul dosarelor de corupție, în unele hotărâri și azi este secretizată mărimea mitei sau anumite circumstanțe în care a fost pretinsă sau oferită. De ce adică ne-ar interesa, s-o fi gândit asistentul judiciar când a pus X-urile. Pe de altă parte, în dosare sensibile, precum cele ce vizează violuri sau violența aplicată asupra copiilor, poți găsi sentințe în care sunt descrise cu lux de amănunte coșmarurile prin care au trecut victimele. Oare asistentul judiciar care a „depersonalizat” hotărârea în care e descris cum cetățeanul X a introdus „membrul viril” în „cavitatea bucală” a victimei Y, identificată cu nume, prenume și localitate, s-a gândit măcar pentru o secundă la faptul că Internetul nu uită nimic, iar victima mai are o viață înainte de trăit?

Astfel de cazuri, în care numele victimelor nu este anonimizat, chiar dacă legea impune acest lucru, sunt zeci, dacă nu sute. Ori dacă numele e trecut cu X-uri, atunci este indicat numele mamei, localitatea și adresa exactă de domiciliu. Nimeni nici nu-și poate da seama despre cine este vorba în acest caz, nu-i așa?

Într-un studiu recent, după ce a analizat aleatoriu 1.340 de hotărâri judecătorești pentru a vedea în ce măsură acestea corespund rigorilor pe care le descrie Regulamentul CSM, Centrul de Resurse Juridice a ajuns la concluzia că două treimi din acte contravin regulilor descrise în document. În fiecare a cincea hotărâre este anonimizat fie numele judecătorului sau al grefierului, fie al procurorului sau al avocatului. În fiecare a zecea hotărâre de judecată analizată de CRJM, care vizează interesele minorilor, nu sunt anonimizate datele personale ale acestora. Pe de altă parte, în fiecare a treia hotărâre, numele autorilor infracțiunilor împotriva interesului moralității, al minorilor sau al vieții private a părților la proces nu este făcut public, chiar dacă regulamentul CSM prevede că acesta nu va fi anonimizat în niciun caz (!). În 38% din hotărâri apar date cu caracter personal cum ar fi locul și data nașterii, numărul de telefon, datele bancare, IDNP-ul etc, chiar dacă Regulamentul prevede că aceste date trebuie să fie ascunse întotdeauna (!).

O altă încălcare scoasă la iveală de autorii studiului CRJM este depersonalizarea parțială a hotărârii – când datele sunt depersonalizate doar într-o parte a hotărârii. Fiecare a cincea decizie analizată a fost depersonalizată parțial. Nu o dată am întâlnit decizii în prima parte ale cărora sunt anonimizate toate datele care trebuiau să fie ascunse, iar în a doua parte apar date detaliate din viața unei părți în proces, inclusiv IDNP-ul. Autoritățile motivează că aceste inconsecvențe apar pentru că depersonalizarea hotărârilor judecătorești se face manual. Se creează impresia că asistenții judiciari anonimizează aleatoriu cuvinte luate la întâmplare. Chipurile ei și așa au un volumul prea mare de muncă, raportat la un salariu prea mic. Pe bune, factorul uman? Scuză minunată pentru ignoranță și lipsă de profesionalism. Cum ar fi să apară în jurnale de știri reportaje făcute doar pe jumătate sau, în ziare, articole fără titlu și imagini? „Ne scuzați, dragi cititori, salariul e prea mic. Tare am vrut, dar n-am reușit să ne facem treaba până la capăt...”

Potrivit studiului CRJM, peste jumătate din hotărârile pe dosare de corupție sunt publicate cu greșeli. (Ce-i drept, mi s-a părut optimistă această cifră). Aproape în o treime din acestea nu este indicat numele autorilor infracțiunilor. Transparență? Nu, n-am auzit. Mă întreb, oare de câte cârlige mai avem nevoie pentru a pescui informații care în mod normal ar fi trebuit să fie publice. Asta în timp ce oficial, sistemul (se face că) asigură transparența. Transparență pe sărite.

Sursa foto: Radio Europa Liberă

Citește și: Studiu//Numele victimei - publicat, iar al procurorului - ascuns. Peste jumătate din hotărârile judecătorești sunt depersonalizate defectuos