Eşti aici

Studiu//Numele victimei - publicat, iar al procurorului - ascuns. Peste jumătate din hotărârile judecătorești sunt depersonalizate defectuos

24 Ianuarie 2020
446 de afişări
Anonimizarea hotărârilor judecătorești se aplică defectuos în mai mult de jumătate din cazuri. Este concluzia experților Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) după analiza a 1.340 de hotărâri judecătorești pronunțate. Potrivit studiului, în unele documente lipsesc date care ar trebui să fie publice, precum numele judecătorilor și procurorilor, iar în altele apar neprotejate informații despre identitatea victimelor. De cealaltă parte, reprezentanți din Justiție invocă volumul mare de lucru pentru depersonalizarea datelor, rotația cadrelor, salariul mic și probleme tehnice.

Autorii analizei, care au studiat hotărâri publicate între 1 ianuarie 2018 și 31 martie 2019, au stabilit că, de cele mai multe ori, nu sunt ascunse adrese de domiciliu, informații precum data și locul nașterii, IDNP-ul sau numărul de înmatriculare al automobilului. În schimb, se depersonalizează abuziv numele avocatului, procurorului, a agentului constatator sau al inculpaților (în cazuri nejustificate). Cele mai multe încălcări sunt admise în instanțele de primul nivel, în unele judecătorii rata depășind 90%. Pe locul doi se situează curțile de apel, iar cele mai puține nereguli s-au depistat la Curtea Supremă de Justiție.

La prezentarea studiului, Ilie Chirtoacă, unul dintre autorii analizei, a menționat că pe parcursul cercetării a întâlnit și cazuri când erau publicate doar foi albe, fără text, deși în motorul de căutare se putea găsi numărul dosarului și părțile implicate. Într-un alt caz, a fost anonimizat numele procurorului, dar a fost publicat numele victimei. Coautoarea lucrării, Cătălina Bîrsanu, a semnalat și cazuri neordinare, cum ar fi publicarea datelor din pașapoartele animalelor de companie.

Reprezentanții CRJM au analizat deciziile emise după aprobarea unui nou regulament de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor. Acesta a fost votat de Consiliul Superior al Magistraturii la 10 octombrie 2017, după o serie de presiuni din partea societății civile.

Unii experți afirmă că hotărârile se publică defectuos din cauza salariilor mici ale angajaților din sistem și volumul mare de muncă. „Întotdeauna trebuie să fie o balanță între dreptul de a cunoaște informații de interes public și protecția vieții private. Este foarte greu să o găsim. Impresia mea e că volumul de muncă din instanțele ierarhic inferioare determină multe erori la nivel de depersonalizare, fiindcă deseori o informație care nu trebuie să fie în hotărâre, apare acolo, și invers”, a afirmat Vladislav Gribincea, președintele CRJM.

Alți specialiști invocă probleme în utilizarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) prin intermediul căruia se publică hotărârile. Sergiu Bozianu de la Asociația pentru Protecția Vieții Private a menționat că atunci când se comite o greșeală la culegerea textului, aplicația va publica eronat documentul și ar putea apărea numele care trebuia să fie anonimizat. Totodată, unii magistrați se plâng că instanțele pe care le conduc utilizează calculatoare vechi, care nu mai sunt compatibile cu versiunea nouă a PIGD.

În apărare, Victoria Palanciuc, șefa Secției legislație și practică judiciară de la Agenția de administrare a instanțelor judecătorești, a afirmat că în sistemul PIGD există opțiunea de previzualizare a textului hotărârii înainte de a-l publica și a sugerat judecătorilor să raporteze problemele cu care se confruntă.