Eşti aici

Raportul final de monitorizare a presei în campania electorală: Știrile false nu au dispărut din peisajul mediatic, iar pe online se întâmplă „mai multe lucruri urâte”

13 Martie 2019
392 de afişări
Știrile false au fost prezente și în campania electorală din februarie 2019, dar într-un număr mai redus decât în alte campanii electorale. Ceea ce a nu a suportat însă schimbări a fost favorizarea sau defavorizarea unor actori politici de către anumite mass-media. La fel, sancțiunile aplicate de Consiliul Audiovizualului (CA) au fost nesemnificative și disproporționale în raport cu abaterile  de la legislația audiovizuală din partea radiodifuzorilor. Despre acestea și alte aspecte au discutat participanții la masă rotundă cu genericul „Mass-media în alegeri: informare, dezinformare și agitație electorală”, care a avut loc miercuri, 13 martie. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Independente (API), care au lansat raportul final de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Cum a fost asigurat pluralismul politic

Potrivit raportului, materialele monitorizate în perioada de referință i-au avut ca protagoniști în principal pe reprezentanții partidelor, dar și pe concurenții independenți în circumscripții uninominale. De asemenea, președintele Igor Dodon, alături de prim-ministrul Pavel Filip și alți reprezentanți ai Guvernului, au făcut subiectul mai multor știri, dar și al emisiunilor de la unele posturi monitorizate.

Cea mai mare vizibilitate din punctul de vedere al frecvenței și duratei aparițiilor în imagini și al intervențiilor directe în știri, emisiuni și dezbateri au avut-o Partidul Democrat, Blocul electoral ACUM, Partidul Socialiștilor din Moldova, Partidul politic Șor și Partidul Liberal.

Pe portalurile online și în ziarele monitorizate, după frecvența și durata aparițiilor (citate/vorbire directă), cei mai vizibili concurenți electorali din cele 15 partide și alte formațiuni politice înregistrate în circumscripția națională, au fost Partidul Democrat, urmat, la o anumită distanță, de Partidul Socialiștilor și Blocul electoral ACUM, apoi de Partidul Șor, Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal.

Fenomenul „fake news”, în diminuare, dar încă prezent

Participanții la masa rotundă s-au interesat cât de frecvente au fost știrile false în perioada monitorizată. Directorul executiv API, Pentru Macovei, a menționat că în presa online nu au lipsit asemenea știri, iar unele media au utilizat elemente de știri false în materialele lor. Totuși, de data aceasta consumatorii media și jurnaliștii au dat dovadă de o abordare mult mai critică față de aceste știri și ele nu au apărut atât de masiv, cum s-a întâmplat în campaniile precedente.  „Oamenii au devenit mai critici față de media, iar asta, probabil, presupune și o mai mare atenție față de informația furnizată de media”, a constatat Petru Macovei.

În cazul radiodifuzorilor, fenomenul știrilor false a fost în diminuare. Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, explică acest lucru prin faptul că, în comparație cu portalurile online, în domeniul audiovizualului există un regulator, care poate sancționa televiziunile și acestea sunt mai atente în astfel de cazuri. „Am observat în cadrul mai multor campanii electorale, de exemplu, la un post de televiziune buletinul de știri este unul relativ curat, echilibrat, în schimb pe portalul online care face parte din aceeași familie, aceleași știri sunt cu mai multe detalii, abateri de la rigorile jurnalistice. Asta demonstrează odată în plus că în cazul online-ului, care nu este reglementat, se întâmplă mai multe lucruri urâte, ca să zic așa, decât în cazul radiodifuzorilor”, a atras atenția Nadine Gogu.

CA ar trebui să-și extindă perioada de monitorizare

Prezentă la masa rotundă, membra Consiliului Audiovizualului (CA) Olga Guțuțui a menționat faptul că, în principiu, rezultatele monitorizărilor efectuate de CA sunt similare cu cele ale monitorizărilor făcute de societatea civilă. Dar, în opinia membrei CA, autoritatea de reglementare ar trebui să monitorizeze  posturile tv nu doar în campania electorală, ci și în perioada preelectorală, așa cum a procedat societatea civilă. Și asta pentru că raportul societății civile a demonstrat odată în plus că „unele instituții mass-media se antrenează în jocuri de culise și nu oferă un produs calitativ de informații, cu mult înainte de începerea campaniei electorale propriu-zise”, a subliniat Olga Guțuțui,

Referitor la sancțiunile nesemnificative aplicate de CA, când unele posturi deși au încălcat legislația audiovizuală, s-au ales cu o amendă de doar 5.000 de lei, membra CA a subliniat: „Codul Audiovizualului spune foarte clar că fiecare
amendă trebuie să fie proporțională, inclusiv cu gravitatea încălcărilor pe care le-a admis o instituție media sau alta. Și atunci când admiți asemenea încălcări, trebuie să-ți asumi responsabilitatea și să răspunzi pentru ele”.

CEC susține înăsprirea sancțiunilor

Responsabilul pe comunicarea cu presa din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Corneliu Pasat a fost de acord că amenzile aplicate instituțiilor mass-media, care încalcă legislația, sunt, în principiu, mici. „Este destul de disproporționat, mai ales dacă ne uităm și la costul unui minut de publicitate la un post de televiziune, care ajunge chiar la 5.000 de dolari,  vizavi de 5.000 de lei amendă”, a constatat Corneliu Pasat.

Participanții la masa rotundă au fost de părerea că sunt necesare modificări în Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale. De exemplu, Regulamentul nu delimitează clar instituțiile media care sunt obligate să reflecte campania electorală.

O altă problemă, semnalată de participanții la masa rotundă a fost  difuzarea de către unele posturi de televiziune a dezbaterilor electorale la ore nepotrivite, cum ar fi dimineața devreme. Legislația nu îi obligă pe radiodifuzori să difuzeze dezbaterile în prime-time, dar aceștia ar trebui să le pună pe post în ore de maximă audiență, pentru ca alegătorii să aibă acces la ele.

De menționat că în cadrul mesei rotunde au fost invitați și reprezentanții instituțiilor media monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente. La eveniment au fost prezenți însă doar cei de la postul public Moldova 1.

Sursa foto: Elena Covalenco