Eşti aici

Raport CJI, în campania electorală: Trei posturi de televiziune favorizează masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Șor și defavorizează Partidul Acțiune și Solidaritate

14 Iunie 2021
2993 de afişări
Șapte posturi de televiziune din 10, monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul campaniei pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021, au reflectat relativ neutru evenimentele și activitățile concurenților electorali în perioada 1-10 iunie 2021. Două posturi TV au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), iar unul – Partidul Șor. Toate trei au defavorizat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Concluziile au fost incluse în primul raport de monitorizare a comportamentului mass-mediei în campania electorală, lansat de CJI luni, 14 iunie.
 
Astfel, în perioada 1-10 iunie 2021, în principalele buletine de știri ale celor 10 posturi de televiziune monitorizate au fost constatate următoarele tendințe de reflectare a alegerilor:

 
  • Postul public de televiziune Moldova 1 a avut un comportament echilibrat, oferind acces majorității concurenților electorali în știri, fără a favoriza sau defavoriza evident vreun candidat în alegeri. Majoritatea materialelor electorale au fost corecte și echidistante, dar s-au limitat la o singură sursă de informație, fără a trata subiectele în profunzime prin oferirea informațiilor de context, includerea altor surse relevante. Știrile conflictuale au fost de cele mai multe ori echilibrate. Egalitate de gen a surselor nu a fost asigurată.
 
  • Posturile private Jurnal TV, Pro TV, RTR Moldova și TV8 au oferit spațiu majorității candidaților care au desfășurat activități de campanie, fără a favoriza sau defavoriza evident vreun concurent electoral. Subiectele electorale au fost documentate preponderent din surse primare, iar cele controversate în majoritatea cazurilor au fost echilibrate, oferind dreptul la replică. Sursele citate nu au fost echilibrate din  perspectiva asigurării egalității de gen, predominând surse de sex masculin.
 
  • NTV Moldova și Primul în Moldova nu au oferit acces egal în știri tuturor concurenților electorali, reflectând subiectele electorale tendențios și dezechilibrat. Posturile au favorizat masiv BECS, atât prin prezența intervențiilor directe, cât și prin tonalitatea pozitivă a reflectării. PAS a fost defavorizat evident, fiind menționat sau citat doar în context negativ. Posturile au asigurat un echilibru relativ al egalității de gen a surselor citate, dar nu au asigurat diversitatea surselor în subiectele electorale și nu a oferit dreptul la replică în majoritatea știrilor controversate. 
 
  • Posturile Prime TV și Publika TV au oferit acces în știri marii majorități a candidaților în alegeri, pe care, în mare parte, i-a reflectat corect și obiectiv. De cele mai multe ori în știri au fost citați/menționați reprezentanții BECS, acest concurent fiind favorizat de frecvența și spațiul alocat intervențiilor la Prime TV, dar și prin tonalitatea pozitivă la Publika TV. Tonalitatea reflectării celorlalți concurenți a fost de cele mai multe ori neutră, postul asigurând un pluralism relativ al opiniilor care, în cazul știrilor controversate, au fost preponderent echilibrate. Sursele au fost dezechilibrate din punct de vedere al egalității de gen, bărbații fiind citați/menționați mai des decât femeile.
 
  • Postul TV6 a reflectat corect și echidistant activitatea majorității candidaților în alegeri, cu excepția PP Șor, PAS și PACE. PP Șor a fost favorizat evident de mai multe știri pozitive, inclusiv despre activitatea președintelui raionului și primarului orașului Orhei, exponenți ai PP Șor. Reprezentanții PAS și președinta R. Moldova, Maia Sandu, au fost defavorizați de numărul mari de știri acuzatoare bazate fie pe declarațiile unui concurent electoral, fie pe informațiile din mediul online. Sursele citate/menționate nu au fost suficient de diverse, iar o parte din știrile de conflict nu au fost echilibrate. Balanța egalității de gen a fost înclinată spre sursele de sex masculin.
 
CJI recomandă jurnaliștilor să utilizeze rapoartele de monitorizare ca instrumente pentru autoreglementare, iar Consiliului Audiovizualului (CA) – să se autosesizeze și să folosească datele monitorizării pentru a evalua dacă posturile de televiziune oferă acces egal tuturor candidaților și respectă dreptul la informare completă, obiectivă și veridică.

„Așa cum am procedat în cazul monitorizărilor anterioare, vom expedia la CA acest raport, la fel ca și pe celelalte patru care urmează să le lansăm în următoarele săptămâni. În anumite cazuri, vom depune și petiții pentru că, de exemplu, primul raport relevă faptul că unele posturi nu țin cont nici de normele de autoreglementare, cum ar fi cele deontologice, nici de prevederile legale”, a subliniat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.  

Prin monitorizarea mass-media, CJI și-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală și accesul concurenților electorali la mass-media, dar și să sesizeze instituțiile de reglementare cu privire la tendințele în măsură să afecteze performanța mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informații veridice, echidistante și pluraliste.

În total au fost monitorizați 10 radiodifuzori: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova, Pro TV, TV8 și TV6. Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).

Raportul  a fost realizat cu sprijinul financiar al Oficiului Ambasadei Țărilor de Jos în R. Moldova.