Eşti aici

Protecția datelor cu caracter personal vs. libertatea de exprimare și informare: cadrul legal autohton, raportat la bunele practici europene

16 Mai 2017
651 de afişări
Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat marți, 16 mai, studiul „Protecția datelor cu caracter personal vs. libertatea de exprimare și informare”, semnat de avocata Tatiana Puiu. Studiul a fost elaborat în perioada martie-aprilie 2017 și face parte din campania CJI care-și propune să îmbunătățească legislația cu privire la datele cu caracter personal din perspectiva asigurării libertății de exprimare și a accesului la informație.
 
Studiul a fost prezentat în cadrul unei dezbateri publice care a reunit, la o masă comună de dialog, reprezentanți ai Parlamentului, ai Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, ai ministerelor Justiției și al Afacerilor Interne, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Centrului de Resurse Juridice din Moldova, precum și jurnaliști, experți media, manageri din presă etc.
 
Documentul face o radiografie a situației curente din domeniul datelor cu caracter personal din perspectiva asigurării libertății de exprimare și a accesului la informație, evaluează cadrul legal autohton și îl raportează la bunele practici europene. De asemenea, studiul analizează mecanismele menite să asigure, în desfășurarea activității jurnalistice, accesul la datele cu caracter personal pentru reprezentanții și instituțiile mass-media. Iar pe final Tatiana Puiu vine cu o serie de recomandări pentru optimizarea legislației naționale și propune mecanisme noi, optime, cu justificările de rigoare, ce ar îmbunătăți situația din domeniu.
 
Studiul este constituit din trei secțiuni: 1. Contextul și cadrul legislației europene și naționale privind accesul la informația cu caracter personal, care se referă la normele legislației UE privind protecția datelor cu caracter personal și la accesul la informația cu caracter personal în Republica Moldova; 2. Prelucrarea datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare - analizează în ce mod sunt prelucrate în scopuri jurnalistice datele cu caracter personal și cum se poziționează informația de interes public vs. Nevoia de a proteja datele cu caracter personal; 3. Armonizarea la normele europene a cadrului legal național privind protecția datelor cu caracter personal din perspectiva dreptului la libertatea de exprimare și informare. La final se conțin concluzii și recomandări.
 
Lucrarea este destinată nu doar jurnaliștilor, ci și funcționarilor publici, persoanelor fizice și juridice, precum și tuturor celor interesați de acest subiect.
 
Studiul este disponibil AICI

Campania este desfășurată cu sprijinul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, prin intermediul Ambasadei Suediei la Chișinău.