Eşti aici

Patru tactici pe care trolii le aplică pentru a-i păcăli pe jurnaliști

23 Mai 2018
431 de afişări
Patrick Butler

„Pentru a combate răspândirea dezinformării prin intermediul mass-media, jurnaliștii trebuie să înțeleagă tacticile trolilor care promovează intenționat aceste falsuri”, a declarat Joan Donovan, coordonatoarea proiectului privind manipularea mass-media la Institutul de Cercetare Data & Society.

„Este o mișcare contradictorie care încearcă să destabilizeze toate instituțiile media”, a relatat Donovan în timpul unei ședințe pe tema „Încrederea: instrumente pentru îmbunătățirea fluxului de informații exacte” la Simpozionul internaţional dedicat jurnalismului online, care a avut loc pe 13 aprilie la Austin, Texas. 

Răspândirea intenționată a dezinformării este valabilă mai ales în cazul știrilor de ultimă oră, iar distingerea adevărului de minciună este foarte dificilă pentru jurnaliștii care încearcă să găsească primii știri senzaționale într-un răstimp foarte limitat, a menţionat Donovan.

În cercetarea sa, Donovan a descoperit patru tactici de „source-hacking” pe care trolii le aplică pentru a păcăli mass-media să publice informații false.

1. Captarea ştirilor. Trolii încearcă „să momească jurnaliștii să relateze o știre obişnuită”, adesea una care rezonează cu persoane care au convingeri rasiste, sexiste, anti-imigrare și homofobe. În momentul în care ajunge în mass-media, jurnaliştii nu cunosc sursa răuvoitoare a ştirii date. Donovan a oferit drept exemplu zvonul fals precum că autorul masacrului de la liceul din Parkland, Nikolas Cruz, făcea parte dintr-un grup care militează pentru supremația rasei albe. La câteva ore după identificarea atacatorului, zvonul a început în „coşul de gunoi al internetului cunoscut sub denumirea de 4chan”, un site popular în rândul persoanelor adepte ale ideologiilor de extremă dreaptă. „De acolo, știrea s-a răspândit în mass-media generală înainte de a fi infirmată”, a afirmat Donovan.

2. Camuflarea unui fals ca o scurgere. Pentru a răspândi dezinformări despre oponenţii lor, trolii pun în circulație documente care par destul de adevărate. Donovan a oferit două exemple. Potrivit unui document fals postat pe Twitter, membra Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii (districtul California), Maxine Waters, i-ar fi solicitat unei bănci să-i doneze 1 milion de dolari pentru campania sa. În schimb, Waters ar fi promis să aducă în țară mii de refugiați care ar deveni clienți ai băncii. Împreună cu alte persoane, Waters a încercat să elimine documentul fals de pe rețelele de socializare, însă acesta continua să reapară. Potrivit unui alt document fals, candidatul la alegerile prezidenţiale din Franţa, Emmanuel Macron, ar fi avut un cont bancar ascuns în Caraibe.

3. Știrile spam. Trolii folosesc această tactică pentru a coordona postările pe rețelele de socializate, încercând, astfel, să manipuleze algoritmii știrilor de ultimă oră. Pe lângă aceasta, ei expediază mesaje private unor jurnaliști concreți. În calitate de exemplu pot servi multiplele atacuri armate în masă care au avut loc recent, în urma cărora trolii îl menționau pe un oarecare Sam Hyde drept autorul masacrelor. În unele cazuri, mass-media de ştiri raporta acel nume. (Sam Hyde este de fapt un comedian.) În urma unui atac armat la o biserică din Texas anul trecut, un membru al Congresului din Texas în mod greşit l-a identificat pe Hyde drept atacator în timpul unui interviu live pentru canalul de știri CNN. Această situaţie s-a repetat atât de des, încât „Sam Hyde este atacatorul” a devenit un meme.

4. Cybersquatting: Această tactică implică înregistrarea unor conturi pe rețelele de socializare pentru a imita sau a se da drept afiliații unor mișcări progresive. „Contul «Blacktivist» de pe rețelele de socializare a devenit unul dintre cele mai urmărite de persoanele care se asociau cu mișcarea «Black Lives Matter». Acesta este însă un cont fals, având legătură cu rușii care încercau să stârnească tensiuni rasiale în timpul alegerilor din anul 2016. O altă pagină pe Facebook a fost creată de un australian de rasă albă drept schemă de făcut bani, comercializând tricouri cu inscripţia «Black Lives Matter»”, a menționat Donovan. Persoanelor de pe rețelele de socializare le poate fi foarte dificil să-și dea seama dacă aceste grupuri sunt sau nu adevărate.

„Unul dintre scopurile trolilor este pur și simplu de a face ca instituțiile media de prestigiu să preia aceste ştiri false”, a spus Donovan.

Donovan i-a îndemnat pe jurnalişti să se familiarizeze cu aceste tehnici și să-şi unească forțele întru „crearea unei rețele care să verifice toate informaţiile de acest gen care apar”.

„Mă adresez tuturor minţilor strălucite adunate astăzi în această sală cu rugămintea de a soluţiona aceste probleme”, a adăugat Donovan la finalul unei alte prezentări demo Knight în cadrul simpozionului internaţional, axată pe tacticile de combatere a dezinformării.

Sursa: http://ijnet.org/en/blog/how-journalists-can-avoid-being-manipulated-trolls-seeking-spread-disinformation