Eşti aici

Monitorizarea mass-mediei rusești în campania alegerilor prezidențiale: Putin în știri

06 Aprilie 2018
470 de afişări
Pentru a măsura ponderea informațiilor orchestrate de stat și potențialul nivel de dezinformare în mass-media rusească, o echipă de monitorizare a mass-mediei a urmărit reflectarea subiectului campaniei prezidențiale mai îndeaproape. Conform constatărilor preliminare, președintelui Putin i s-a acordat cea mai mare atenție în mass-media și  aproape exclusiv într-o manieră pozitivă.

De la începutul lunii februarie a anului 2018, un grup de observatori media instruiți din Sankt Petersburg a urmărit cu meticulozitate și a înregistrat activitatea mass-mediei rusești în contextul alegerilor prezidențiale din Rusia din data de 18 martie 2018. Echipa monitorizează totul – începând cu minutele de timp de antenă alocate candidaților, până la spațiul și unghiurile de abordare a candidaților și subiectelor de către jurnaliști.

Scopul a fost să efectueze o analiză profesională a știrilor despre alegeri din mass-media rusească, prin documentarea modului în care sunt abordate anumite chestiuni, candidați și partide și dacă reflectarea subiectului electoral poate fi considerată corectă și echilibrată.

Potrivit lui Gulnara Akhundova, șefa Departamentului pentru răspuns global din cadrul IMS, aspectul cel mai fascinant al acestei inițiative este potențiala sa capacitatea de a oferi actorilor locali un instrument concret de luptă împotriva propagandei și dezinformării.

„În Rusia, a fost dintotdeauna periculos să vorbești liber și să faci jurnalism critic. De când președintele Putin și-a asumat cel de-al treilea mandat, libertatea de exprimare în Rusia a fost supusă unei restricționări severe. Cu toate acestea, în prezent mizele sunt mai mari decât oricând, deoarece Putin este determinat să câștige al patrulea mandat. Măsurile de control au ajuns la cote înalte, fără precedent, pentru a reduce la tăcere vocile independente care au mai rămas. În acest context, este esențial ca experții ruși să aibă la îndemână constatări și date concrete care derivă din monitorizarea mass-mediei – date și constatări care arată negru pe alb felul real în care mass-media din Rusia reflectă evenimentele”, spune Akhundova.

Concluzii preliminare

Raportul final al monitorilor va fi disponibil la mijlocul lunii mai. Raportul final va include o gamă largă de mijloace de informare, însă conform concluziilor preliminare se conturează deja unele tendințe clare. Constatările preliminare acoperă perioada cuprinsă între 17 februarie și 11 martie și pun accent pe cinci posturi de televiziune și un post de radio care sunt considerate reprezentative atât pentru mijloacele de informare sponsorizate de stat, cât și pentru cele care nu sunt sponsorizate de stat, precum și pentru taberele pro-Putin și cele din opoziție.

Rezultatele arată că, în special, Pervîi Canal (Первый канал) și Rusia 1 (Россия 1), două posturi de televiziune controlate de stat, precum și NTV, o stație de televiziune controlată de compania de stat Gazprom Media Holding, nu reușesc să se conformeze standardelor jurnalistice de bază și oferă spectatorilor o diversitate politică extrem de limitată. Fiecare dintre cele trei posturi este accesibil pentru mai mult de 98% din populația Rusiei.

În luna anterioară alegerilor, știrile în care era menționat Puțin, atât în calitate de președinte, cât și în calitate de candidat au primit aproximativ jumătate din timpul de antenă la aceste trei posturi, iar reportajele difuzate au conținut informații aproape exclusiv pozitive. Lipsa echilibrului și a abordărilor critice este uimitor de clară. Restul timpului de antenă a fost dedicat în principal pozițiilor oficiale ale autorităților și a neglijat să ofere orice opinii independente și alternative sau reportaje cu caracter critic care să conteste performanța autorităților.

Posturile de televiziune private Ren TV, Pervîi Canal, Rusia 1 și NTV. De exemplu, Ren TV i-a alocat lui Putin mai mult de 55% din știrile difuzate și aproape toată aceste știri sunt clasificate drept „pozitive”. Prin comparație, candidatul Pavel Grudinin de la Partidul Comunist a primit 16,6% din timpul de emisie și a avut parte de o prezentare preponderent negativă. Alexey Navalnîi, căruia i-a fost interzis să candideze și care încurajează organizarea unui boicot, a primit 0,2% (24 secunde) din programul de știri de la Ren TV.

Preferințele mass-mediei afectează alegerile

Constatările preliminare arată că numai radiodifuzorii privați mai mici, cum ar fi TV Dozhd și Radio Echo Moskvî, reușesc să se conformeze standardelor jurnalistice de bază cu privire la prezentarea imparțială și echilibrată a știrilor. Faptul că trebuie să urmărești periferia peisajului mediatic pentru a găsi o reflectare fidelă a subiectului alegerilor este problematic, spune Gulnara Akhundova de la IMS: „Alegeri fraudate nu înseamnă doar introducerea mai multor buletine de vot, metoda caruselului sau orice alt tip de fraudă electorală. Mediatizarea favorabilă unui anumit candidat într-o țară în care presa nu este liberă poate afecta rezultatul alegerilor. Am văzut în Turcia, de exemplu, că aspectele tehnice ale referendumului au fost bine administrate, însă alegătorilor nu li s-au oferit informații imparțiale cu privire la principalele aspecte ale reformei.”

Monitorizarea profesională de către experții ruși este esențială pentru promovarea participării și a supravegherii societății civile, consideră Akhundova. Acest lucru le-ar permite să devină „agenți ai schimbării” care pledează pentru schimbările necesare în peisajul mediatic, în special în domeniul reglementării mass-mediei, al autoreglementării, al reformei radiodifuzorilor publici și al apariției unor noi mijloace de informare în masă.

O analiză comparativă

Obiectivul pe termen lung al monitorizării este de a efectua o analiză profesională, bazată pe date, care să poată fi utilizată pentru a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește prezentarea informațiilor părtinitoare în Rusia, atât în rândul lucrătorilor din domeniul mass-mediei, cât și a publicului larg. La fel, constatările vor servi drept punct de referință pentru compararea reportajelor din mass-media rusească cu standardele internaționale, care pot constitui baza unei discuții în cunoștință de cauză cu privire la deficiențele legate în cazul transmisiilor televizate.

„Combaterea rețelelor de propagandă ale Rusiei și a campaniilor de dezinformare inițiate de Kremlin nu este o sarcină ușoară. Un grup de experți a lucrat intensiv pentru a dezminți propaganda susținută de Kremlin și sperăm că prin adoptarea standardelor de monitorizare profesională acest lucru va consolida rețeaua și va promova rezistența”, spune Gulnara Akhundova.

Monitorizarea mediatizării subiectului alegerilor prezidențiale ruse a început la 1 februarie 2018 și a continuat trei zile după alegeri. Întregul proces este controlat de către MEMO 98, o organizație de monitorizare media din Slovacia, cu două decenii de experiență în acest domeniu.

Sursă text și foto: https://bit.ly/2HBwtHj