Eşti aici

MediaRing cu Andrian Candu, președintele Parlamentului

04 Mai 2017
1826 de afişări

Petru Macovei, director executiv API

- Domnule Andrian Candu, în iulie 2016, Parlamentul, cu votul majorității parlamentare, a decis să comaseze trei proiecte de amendare a Codului audiovizualului (unul al PDM, altul al PL și încă unul al Guvernului) cu proiectul noului Cod, de asemenea, votat în primă lectură. Peste șapte luni, PDM a decis că proiectul său trebuie examinat urgent și l-a supus votului fără să mai aștepte încorporarea acestor prevederi în noul Cod. Întrebare: prin ce se explică necesitatea urgentă anume a modificărilor PDM? Ce s-a întâmplat atât de grav, din iulie până în martie, care v-a determinat să vă schimbați propria decizie?
 
Andrian Candu: Despre necesitatea modificării Codului audiovizualului se vorbește, cum bine menționați în întrebare, deja de foarte mult timp. Am adoptat o lege care corectează anumite deficiențe, semnalate inclusiv de Dvs. Proiectul a fost avizat de Consiliul Europei și OSCE. Am stabilit că numai în urma unui concurs internațional va fi selectată compania care va face măsurătorile de audiență. Am stabilit exact parametrii conform cărora autoritatea națională în audiovizual aplică sancțiuni și am oferit un cadru în care jurnaliștii locali se vor putea afirma după ce am impus difuzarea emisiunilor de producție locală în prime time. Care din aceste lucruri nu sunt importante și pot aștepta până la adoptarea unui nou Cod?

- Printre modificările la Codul audiovizualului, adoptate recent, este și una care vizează numărul de licențe pe care le poate deține un proprietar într-o unitate administrativ-teritorială. Acest amendament a fost introdus de deputatul Sergiu Sârbu "pe drumul de la Comisia parlamentară de media până în sala ședințelor plenare". De ce atâta secretomanie cu acest amendament, care nu a fost anunțat și nici dezbătut conform rigorilor transparenței decizionale? Cum va influența, la modul practic, această prevedere concentrarea media din Moldova, în situația în care, odată cu digitalizarea TV, criteriul geografic nu mai contează și orice radiodifuzor va acoperi toata țara, dacă va avea bani să plătească includerea în multiplex?
 
A.C.: Dacă nu contează, de ce în toate rapoartele despre situația presei și democrației, publicate de colegii Dvs. se vorbește atât de mult despre concentrarea mass-media? În condițiile în care presa, ONG-urile de profil sunt îngrijorate de o anumită prevedere, este obligația deputaților să reacționeze. Toate procedurile au fost urmate, iar dacă presa nu a reflectat acest subiect, îmi pare rău, dar este dreptul jurnaliștilor să decidă ce publică. Pe site a fost publicat proiectul, de asemenea, au fost difuzate comunicate și informații la subiect, rigorile transparenței decizionale au fost respectate întocmai. Am obligat proprietarii a mai mult de 2 licențe să se conformeze legii, fără să mai aștepte expirarea licențelor. Această decizie a fost aprobată sub presiunea societății civile. Regret că acoperirea mediatică pentru această modificare a fost incomparabil mai modestă, decât afirmațiile anterioare despre pretinsa lipsă de voință politică pentru reformarea sistemului. Bănuiesc că din această cauză a apărut întrebarea, dar repet, presa este liberă să decidă ce și cum mediatizează, în funcție de politica redacțională, bănuiesc.

- Forumul mass-media din decembrie 2016 a completat Foaia de parcurs pentru dezvoltarea domeniului mediatic. Documentul a fost remis Parlamentului cu propunerea de a examina, împreună cu organizațiile neguvernamentale de media, cum pot fi realizate acțiunile cerute de comunitatea media pentru crearea unui cadru de dezvoltare sustenabilă și concurență loială pe piața media. Parlamentul este de acord cu această propunere?
 
A.C.: Nu pot vorbi în numele a 101 deputați, dar personal sunt de acord că avem nevoie de un cadru de dezvoltare sustenabilă și concurență loială pe piața media. Am propus crearea unui grup de lucru pentru elaborarea Codului audiovizualului. Un document nou, elaborat cu suportul experților. Am recepționat câteva nume, delegate de societatea civilă pentru includerea în acest grup. Ca să evităm speculațiile, subliniez că activitatea grupului pentru elaborare noului Cod al audiovizualului se desfășoară sub umbrela Consiliului Europei, Parlamentul își asumă disponibilitatea de a examina prioritar și transparent documentul experților.

- PDM și Dvs. personal v-ați pronunțat de mai multe ori împotriva propagandei rușești. Totodată, președintele partidului dvs. continuă să retransmită în Moldova Pervîi Kanal, care este unul din cele mai eficiente portavoci ale propagandei și prin care are loc manipularea grosolană a realității, iar cetățenii moldoveni sunt zombați în fiecare zi. Nu vedeți nicio contradicție aici? - Pe de o parte, PDM se declară împotriva propagandei, iar pe de altă parte, liderul partidului face bani din retransmiterea celui mai propagandistic canal rusesc?
 
A.C.: Permiteți-mi să vă amintesc că intenția inițială a deputaților era să interzică emisiunile informative difuzate de posturile care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Aceasta presupunea tocmai lupta cu propaganda pe care eram pregătiți să o susținem. Modificarea a fost retrasă la insistența Consiliului Europei, care a transmis aviz negativ, în iulie 2015, pentru acest articol.  
 
Adrian Petcu, redactor-șef, Radio Moldova Actualități

- Când va fi interzisă în Republica Moldova presa străină (TV, Radio, ziare, reviste) care fabrică fake-uri pe bandă rulantă?
 
A.C.: Sunteți sigur că ați vrea să trăiți într-o țară în care sunt interzise lucrurile, opiniile sau abordările care nu plac cuiva? Democrația presupune respect și probabil de aceasta este mai vulnerabilă în fața unor fake-uri, decât un sistem totalitar. Ce facem noi acum este un cadru în care posturile TV sunt puse în fața obligației de a difuza produse locale în prime time. În acest fel, contăm pe reducerea volumului de produse din afară în favoarea dezvoltării pieței locale.
 
Vasile State, director APEL

- După cum știți, în iulie trecut, Parlamentul a votat în primă lectură un proiect al Codului audiovizualului, redacție nouă, elaborat de APEL încă în anul 2011. Acum nu mai e cazul, probabil, să ne întrebăm, de ce și din ce motiv s-a ajuns la această fază abia acum, ci să vedem cum și ce se poate face mai departe. Noi, cei de la APEL, ne angajăm să contribuim la ajustarea acestor elaborări la noile realități naționale și la cerințele europene. Cum vedeți perspectiva adoptării finale de către Parlament a acestui nou Cod al audiovizualului, astfel încât rodul muncii societății civile să nu fie în zadar, ca altădată?
 
A.C.: Dacă elaborați în cadrul grupului de lucru un proiect bun, agreat de radiodifuzori, conform normelor europene și îl supuneți dezbaterilor publice, astfel ca toate părțile interesate să se poată expune, mă angajez personal să-l promovez pe agenda Legislativului, cu condiția că îl prezentați până la finalul mandatului meu.

- Nu mai este un secret pentru nimeni cum funcționează propaganda rusă în Republica Moldova și influența pe care o au mass-media rusești la noi în țară. Deocamdată, dincolo de vorbe despre nevoia de a contracara propaganda externă nu s-a întâmplat mai nimic. Au existat, în 2016, niște încercări de a face reglementări în acest domeniu, împreună cu cele ce vizau cotele de produs autohton obligatorii pentru radiodifuzori, dar acestea au dispărut din varianta finală aprobată de Legislativ, la finele lunii martie. Ce explicații aveți în legătură cu această decizie?  

A.C.: Explicațiile m-ar pune în situația de a justifica acțiunile deputaților. Nu vreau să mă justific pentru respectarea recomandărilor insistente ale organizațiilor internaționale și ale multor asociații locale de profil care au calificat drept nedemocratice tentativele de reglementare a tot ce ați catalogat drept  propagandă. 
 
Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

- În opinia Dvs., posturile TV - Canal 2, Canal 3, Prime și Publika -  fac parte din ceea ce experții numesc presă independentă?  

A.C.: Dar ce numesc presă independentă experții? Nu sunt expert media și niciodată n-am pretins că aș fi. Aș fi răspuns dacă ați fi dat o definiție pe care să o dezbatem.

- Pe o scară de la 1 la 10 (10 fiind nota maximă), ce notă ați pune buletinelor de știri difuzate la posturile TV: Canal 2, Canal 3, Prime și Publika TV?
 
A.C.: Notele în cazul media le pune publicul, care fie privește un post, fie îl ignoră. Piața reglementează lucrurile, iar notele politicienilor în raport cu presa ușor pot fi calificate ca presiune sau imixiune. De ce aș face-o?

- Care e postul Dvs. TV preferat din Republica Moldova? Motivați, vă rog, răspunsul.
 
A.C.: Eu prefer jurnaliștii, în special cei acreditați la Parlament, și pe care îi respect pentru întrebările incisive pe care mi le pun săptămână de săptămână.
 
 
Elena Cioina, manager media Platforma E-Sănătate.MD

- Domnule Candu, în calitate de președinte al Parlamentului, ce urmează să întreprindeți pentru a desconcentra presa din mâinile unor politicieni și a o face cu adevărat presă care reflectă obiectiv problemele oamenilor din Moldova?
 
A.C.: Propun să le luăm pe rând. La prima parte a întrebării vă răspund că deja am întreprins anumite acțiuni – am obligat în aprilie curent toți deținătorii de licență să renunțe la licențele deținute astfel încât nimeni să nu aibă mai mult de două. Această prevedere nu lasă răgaz pentru conformare. La a doua parte a întrebării mă tem că nu sunt persoana potrivită care să vorbească despre politici editoriale. Sunteți manager media, deci Dvs. și alți colegi de-ai Dvs. trebuie să asigurați reflectarea obiectivă a problemelor oamenilor. Dacă statul, politicienii sau altcineva din afară va începe să vă spună cum și ce trebuie să reflectați, atunci vom avea o mare problemă.

- Ca președinte al Parlamentului și ca cetățean al acestei țări, cum vă simțiți atunci când priviți cele patru televiziuni ale colegului dumneavoastră de partid, Vlad Plahotniuc - deveniți informat și puternic sau manipulat și înjosit? Cât la sută din ceea ce priviți credeți că reprezintă realitatea adevărată din țară?
 
A.C.: Eu sunt informat și puternic pentru că obișnuiesc să mă informez din mai multe surse și să analizez tot ce aud, văd sau citesc. De multe ori mă simt manipulat și înjosit când citesc sau privesc ce dă presa din Moldova. Regret știrile false, lipsa celei de-a doua surse și ignorarea multor lucruri importante pentru public, dar nu voi susține niciodată intervenția statului în reglementări de conținut mai mult decât este la această oră stipulat în legislație. Presa și jurnaliștii sunt liberi să decidă cum își fac meseria, iar managerii de presă să-și stabilească reguli și limite de moralitate. Treaba statului este să asigure publicului alegere, această alegere există.
 
Ivan Sveatcenko, Radio Europa Liberă

- Domnule Candu, acum câteva luni, Vlad Plahotniuc, referindu-se la dezvoltarea democrației și pieței media în Moldova, declara că ar fi bine, dacă în țara noastră ar veni investitori - media europeni. Ce se întreprinde în acest sens? Și prin ce l-ar putea interesa pe un investitor străin piața noastră mediatică, în afară, poate, de posibilitatea de a face propagandă și influență politică?
 
A.C.: Parlamentul nu întreprinde acțiuni de identificare sau negociere cu potențialii investitori. Europa Liberă din câte știu nu este un post local și activează de mulți ani cu succes în Moldova, iar superiorii DVS. cred că s-ar supăra dacă aș pretinde că acest post face propagandă și ”influență politică”. Avantajele pe care le utilizează Europa Liberă pe piața noastră pot fi interesante și pentru alții, iar faptul că am creat condiții pentru dezvoltarea presei locale prin obligativitatea plasării emisiunilor locale în orele de maximă audiență este un argument în plus pentru cei care fac afaceri în media.

- Holdingul GMG deseori este acuzat de concuență neloială și monopolism pe piața media. Dumneavoastră, cum credeți, este oare capabilă această structură impunătoare să asigure pluralismul de opinii? Vă întreb pe Dvs. acest lucru, deoarece jurnaliștii comunică mai rar cu dl Vlad Plahotniuc și răspunsul său ar putea fi influențat de agenda sa politică...
 
A.C.: Ce vă face să credeți că răspunsul meu nu va fi influențat de agenda mea politică? Nicio structură media nu asigură pluralism de opinii 100%, tocmai de aceasta este bine că avem multe posturi TV și fiecare are propria politică  editorială.
 
Redacția „Ziarul de Gardă”

- ANI e deocamdată o instituție nefuncțională și societatea, inclusiv jurnaliștii, dar și cetățenii de rând, nu se pot informa. De ce deputații nu-și fac publice aceste declarații direct pe pagina web a Parlamentului? Ce înseamnă pentru Dvs. transparența?
 
A.C.: Deputații sunt obligați să prezinte declarațiile de venit și interes conform legii. Pachetul de integritate a pus deputații, precum și funcționarii într-un cadru foarte dur cu sancțiuni extinse pentru nedeclararea sau tăinuirea averilor sau a interesului. Dacă vreun deputat va decide să publice pe pagina web declarația, este liber să o facă. Pentru mine transparență înseamnă informarea cetățenilor prin publicarea actelor și a proiectelor, implicarea cetățenilor prin dezbateri, audieri și consultări, explicarea deciziilor luate și a beneficiului pe care acestea îl comportă în raport cu oamenii.
 
Ludmila Topal, directoarea Canalului Regional

- Ce întreprind autoritățile centrale pentru a asigura pluralismul media odată cu trecerea la televiziunea digitală? Nu credeți că sunt necesare măsuri de susținere a canalelor tv regionale, pentru ca acestea să poată intra într-un multiplex?
 
A.C.: Sunt necesare schimbări legislative în aceste și alte noi circumstanțe de pe piață, care au apărut în ultimii ani. Tocmai de aceasta am lansat inițiativa creării unui grup de lucru care să elaboreze un nou Cod al audiovizualului și care să fie o platformă independentă. Așteptăm propuneri.

- În ce măsură, în opinia Dvs., Codul audiovizualului în vigoare asigură drepturile minorităților la accesul la informație, dacă el prevede, printre altele, nu numai cota de producție autohtonă, la toate posturile tv locale, dar și cota programelor în limba de stat, ceea ce, practic, va conduce la reducerea conținutului în limba rusă în orele de mare audiență?
 
A.C.: Nu există date care să confirme supoziția Dvs. Încercăm să creăm un mediu incluziv pentru toate minoritățile și segmentele potențial discriminate și acest principiu este aplicat inclusiv atunci când intervenim în zona audiovizualului.
 
 
Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă

- Cum explicați faptul că deși guvernarea declară creșterea calității vieții si reforme avansate, Republica Moldova rămâne restantă la capitolul libertatea presei?
 
A.C.: Guvernarea creează un cadru în care toți să poată acționa în condiții de start egale. Noi adoptăm legi și avem grijă ca acestea să fie funcționale și aplicabile. Dar dacă acum mă întrebați cât de mulțumit sunt de activitatea judecătorilor, de exemplu, mă tem că nu pot da un răspuns care ar plăcea magistraților. La fel, dacă mă întrebați cât de mulțumit sunt de reformă și calitatea legilor, voi răspunde fără ezitare că sunt bune. În raport cu presa, nu am definitivat un cadru optim de activitate, suntem la început de cale. Dar ca și orice altă reformă totul depinde și acum și după adoptare de oamenii care lucrează în sistem, de profesionalismul lor și de felul în care înțeleg ei normele deontologice.

- În opinia Dvs., de consumator media, puteți afirma că mediile vă informează real/obiectiv despre ceea ce se întâmplă în țară?
 
A.C.: O oră de citit presa per zi este suficient pentru formarea unei imagini despre ce se întâmplă. Secretul este să citești cât mai multe publicații.
 
Dorina Gherganov, TVR Moldova

- Cum apreciați comportamentul mass-media în campania prezidențială și, în special, al trustului media, aflat în proprietatea liderului PDM Vlad Plahotniuc?
 
A.C.: Eu nu apreciez comportamentul mass-media, eu consum informațiile pe care media le difuzează. Sunt consumator și nu pretind rolul de cenzor sau expert.