Eşti aici

Mass-media a picat examenul la maturitate profesională în campania electorală

25 Noiembrie 2016
2073 de afişări
Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente au lansat vineri, 25 noiembrie, raportul final de  monitorizare a mass-media în campania electorală. În cadrul evenimentului au fost prezentate atât rezultatele cantitative, cât și cele calitative. Experții au constatat că media, și de această dată, a „picat examenul la maturitatea profesională și informarea adecvată a electoratului”. La eveniment au participat jurnaliști, experți media, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) și Comisiei parlamentare pentru mass-media.

Sub aspect cantitativ, cele 12 posturi de televiziune au difuzat 5 923 de materiale (volumul total de 502 de ore). Candidatul cel mai des mediatizat a fost Maia Sandu. Per total, Marian Lupu a fost candidatul cel mai des favorizat, urmat de Igor Dodon, iar candidata Maia Sandu a fost cel mai des defavorizată. „În urma rezultatelor rapoartelor s-a ajuns la concluzia că posturile de televiziune Prime TV, Canal 2, Canal 3, Publika TV, NTV Moldova, Accent TV și Jurnal TV au făcut partizanat deschis, favorizând și/sau defavorizând anumiți concurenți electorali. Celelalte posturi - Moldova 1, TV 7, PRO TV,  Realitatea TV și N4 au avut un comportament relativ echilibrat fără a fi înregistrată favorizarea/defavorizarea masivă a candidaților în alegeri”, a afirmat directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu.

Cele 12 portaluri au publicat, în total, 4 485 de materiale, iar cele 4 ziare - 345 de știri. Candidata Maia Sandu a fost de cele mai multe ori favorizată, iar Marian Lupu, cel mai des defavorizat. Directorul executiv API, Petru Macovei, a menționat că rezultatele monitorizărilor pe parcursul acestor două luni au arătat  că „politicile editoriale ale instituțiilor media monitorizate în această campanie de multe ori au fost direcționate spre prezentarea partizană a informațiilor, puține au fost instituțiile media care au urmărit oferirea informațiilor de interes public.”

La eveniment au participat autorii studiilor de caz, anexate la cele 7 rapoarte prezentate anterior -  directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, și experta media Viorica Zaharia, proaspăt aleasă președintă a Consiliului de Presă. Potrivit lor, modul în care media a reflectat acest scrutin a fost unul „dezastruos și manipulator”, iar unele instituții media au prezentat știri despre vizitele și activitățile unor candidați, și nu despre programele electorale ale acestora. „Mass-media în cea mai mare parte și de data acesta au picat examenul la maturitatea profesională și la informarea adecvată a electoratului. Cât de mult a influențat votul final, rămâne să ghicim, dar, cu siguranță, alegătorii nu au fost suficient informați, mai ales despre programele candidaților. S-a încheiat scrutinul, dar nu s-a terminat manipularea, propaganda și dezinformarea”, a afirmat Ion Bunduchi.

În aceeași ordine de idei, autoarea studiilor de caz pe segmentul online și presa scrisă, Viorica Zaharia, a specificat că o problemă și mai mare a celor două domenii este că nu sunt reglementate, așa cum televiziunile sunt reglementate în activitatea lor de Codul audiovizualului. Experta media a constatat: „Nu am avut o campanie civilizată, nici ca limbaj și atitudine față de candidați, nici ca efort de informare a consumatorilor. Pentru denigrarea concurenților electorali au fost folosite majoritatea tehnicilor de manipulare și au fost încălcate majoritatea normelor Codului deontologic și standardele jurnalistice general acceptate. Presa, în special, cea online a devenit o platformă de lansare a falsurilor, iar de aici ele au fost preluate și tirajate, exagerate etc.. În articolele de opinie nu a existat competiția ideilor, analiza programelor electorale, ci mai degrabă au fost atacuri bazate pe falsuri, zvonuri, opinii neargumentate, atacuri la persoană.”

„Încă o modalitate de manipulare în această campanie electorală a fost prezentarea selectivă a informațiilor de la diferite evenimente”, a adăugat Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă.

Participanții la masa rotundă au criticat activitatea CCA în această campanie, care, în opinia lor, a început prea târziu să monitorizeze televiziunile, iar gradualitatea sancțiunilor care trebuia să fie aplicată conform legislației nu a fost respectată. „Trebuie să încercăm să facem tot ce putem, noi, ca societate civilă. Să încercăm să-i persuadăm pe membrii CCA, să lucrăm împreună cu Comisia mass-media, astfel încât pentru următoarea campanie să avem totul pus la punct din punct de vedere al legislației. Să nu mai existe scuze pentru CCA, ca să poată fi invocate de ce nu au fost aplicate la timp toate sancțiunile și nu au făcut așa, încât radiodifuzorii să-și facă treaba, să lucreze pentru public, așa cum este conform legislației și nu pentru interesele patronilor”, a concluzionat Nadine Gogu.

Monitorizarea a fost efectuată în perioada 15 septembrie – 13 noiembrie 2016. Între cele 28 de instituții mass-media supuse monitorizării au fost 12 posturi tv, 12 portaluri online și 4 ziare. La baza selectării lor au fost luate mai multe criterii - forma de proprietate, limba in care editează sau difuzează, acoperirea geografică, notorietatea sau audiența.

_______________
Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de National Endowment for Democracy (SUA) şi Consiliul Europei, obiectivul proiectului fiind monitorizarea și informarea opiniei publice privind comportamentul editorial al instituțiilor mass-media în perioada electorală și în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.