Eşti aici

Jurnaliștii și funcționarii publici au păreri diferite despre datele cu caracter personal

13 Februarie 2017
833 de afişări
Legea privind protecția datelor cu caracter personal este interpretată abuziv de unii funcționari publici, iar acest lucru duce la înrăutățirea muncii jurnaliștilor. Constatarea vine din partea majorității participanților la dezbaterea publică "Datele cu caracter personal, între protecția demnitarilor și limitarea accesului la informație", organizată luni, 13 februarie. Evenimentul a avut loc în contextul unei ample campanii de susținere a jurnaliștilor de investigație, lansată pe 26 ianuarie curent, de mai multe organizații nonguvernamentale din domeniul mass-media și drepturile omului. La dezbatere au participat reprezentanți ai ONG-urilor de media și de drept, avocați, deputați, reprezentanți ai Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Jurnaliștii de investigație au demonstrat, prin cazuri concrete, că unele instituții publice interpretează abuziv legea privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), Cornelia Cozonac, a relatat despre un caz pe care CIJM l-a pierdut, inclusiv, la Curtea Supremă de Justiție – este vorba despre o solicitare de informație de la Președinția R. Moldova, în care CIJM a primit refuz. Jurnaliștii solicitau să li se ofere biografiile persoanelor decorate cu distincții de stat, iar Președinția și-a justificat refuzul prin faptul că aceste date ar avea caracter personal. Potrivit Corneliei Cozonac, numărul refuzurilor de furnizare a informației s-a mărit în ultimii doi ani. „Noi, jurnaliștii, primim aproape zilnic răspunsuri de la autorități că nu ne furnizează informația pentru că sunt date cu caracter personal”.

De aceeași părere a fost și directoarea publicației Ziarul de Gardă, Alina Radu, care a comentat schimbările operate de către Ministerul Justiției pe portalul instanțelor naționale de judecată, care limitează accesul publicului la informațiile privind agenda ședințelor de judecată și hotărârile adoptate, prin excluderea opțiunii de căutare în baza numelui și prenumelui părții pe dosar. 

Parlamentarii – Adrian Lebedinschi (PSRM), Sergiu Sârbu (PDM), Lilian Carp (PL), Liliana Palihovici, vicepreședintă a Parlamentului, au obiectat că și presa uneori interpretează abuziv unele date pe care le obține. În replică, jurnaliștii au explicat că în cazul în care ei nu vor mai putea obține informația de care au nevoie, în media vor apărea tot mai multe materiale prost documentate, care nu se vor baza pe informații și fapte verificate, ci pe unele neverificate, aproximative.

O înrăutățire a situației la acest capitol o atestă și alți reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale de media. Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a menționat: „Din punctul meu de vedere, „buba” vine de la Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal care este utilizat de către guvernare în scopul de a hărțui mass-media care vrea să scrie materiale bine documentate”. Potrivit  lui Petru Macovei, guvernarea actuală „are interesul ca jurnaliștii să fie hărțuiți prin instanțe”.

În aceeași ordine de idei, directoarea executivă a Centrului pentru jurnalism Independent, Nadine Gogu, a accentuat că în realitate este vorba de două probleme: legea ca atare și interpretarea acesteia. Dacă anumite prevederi pot fi interpretate, înseamnă că ele sunt prost formulate. Dacă jurnaliștii știu că ei pot obține informație în scopuri jurnalistice, potrivit articolului 10, atunci funcționarii atrag în special atenția la două cuvinte din articol, „dar” și „sau”, pentru că în articol se stipulează „Prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar ....”  „Pentru noi este important să găsim un teren comun, să lucrăm împreună, ca să îmbunătățim legea. Până la urmă asta contează, să avem o lege mai bună, pentru ca ulterior, acești funcționari să nu se ascundă după anumite cuvinte: „dacă”; „ sau””, a  concluzionat Nadine Gogu.

Prezentă la eveniment, vicepreședinta parlamentului, Liliana Palihovici, a  amintit că în parlament anterior a fost înregistrat un proiect de lege de modificare a Legii privind protecția datelor cu caracter personal, care a fost însă retras. Potrivit ei, în cazul în care se va considera necesară modificarea legislației, ar fi bine să se formeze un grup de lucru, cu implicarea, atât a autorităților publice, cât și a jurnaliștilor, pentru ca documentul să satisfacă toate părțile și să nu lase loc de interpretări.

Sergiu Bozian, șef-adjunct de direcție la Centrul Național pentru protecția datelor cu caracter personal a explicat că diferența între legea privind accesul la informație și legea privind protecția datelor cu caracter personal este că, în baza primei legi orice cetățean poate solicita o informație, iar furnizorul este obligat să o ofere, iar în cazul celei de-a doua, conform Articolului 10, jurnalistul trebuie să justifice pentru ce solicită informația. Totodată, Sergiu Bozian a explicat că modul în care arată la moment interfața portalului instante.justice.md este doar „o soluție preliminară” și în curând va fi format un grup de lucru care va analiza problema și va găsi soluția cea mai bună. „La acest moment site-ul este în tranziție, deoarece a fost reorganizarea judecătorească. Vorbim la nivel tehnic. Nu există nicio decizie referitor la faptul că site-ul o să rămână în forma respectivă sau nu. Este o soluție preliminară. Ulterior, în cadrul grupului de lucru, cu participarea societății civile o să fie luată decizia. Tehnic, nu-i posibil să comasezi patru instanțe într-un site, asta e ideea”, a mai spus Sergiu Bozian.

La sfârșitul dezbaterii publice, a fost citită o declarație prin care societatea civilă și mass-media independentă solicită autorităților să nu restricționeze accesul al informație.