Eşti aici

Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă din Moldova: „Știrile false și manipularea opiniei publice au devenit o problemă similară poluării mediului, cu impact la fel de grav”

07 Septembrie 2017
408 afişări
Media Azi: Doamna Inga Burlacu, cum ar trebui să explicăm invazia tot mai mare de știri false răspândite prin intermediul mass-media și a rețelelor de socializare?
 

Inga Burlacu: Îmi pare rău sa constat, dar știrile false au inundat spațiul informațional din Republica Moldova. Desigur, acest fenomen nu este caracteristic exclusiv țării noastre, ci este răspândit inclusiv în țările cu democrații mature, cum ar fi statele membre ale Uniunii Europene, sau Statele Unite. Și trebuie să recunoaștem că difuzarea/publicarea știrilor false s-a extins de la rețelele de socializare sau paginile web pseudo-informative în mijloacele de informare cu statut bine definit.
 
Totodată, știrile false au depășit demult cadrul campaniilor electorale și sunt lansate în mai multe scopuri decât cel de a favoriza sau denigra anumiți candidați electorali. Știrile false s-au dovedit a fi un instrument foarte accesibil și eficient de manipulare a opiniei publice în scopuri politice, administrative sau economice.
 
M. A.: Poate societatea civilă, prin acțiuni de genul „Stop Fals!”, sau prin astfel de instrumente, cum e Consiliul de Presă (CP), de exemplu, să câștige lupta cu știrile false?
 
I. B.: După mine, eforturile de combatere a știrilor false prin intermediul campaniilor „Stop Fals!” sunt insuficiente și dispersate. Cum am menționat mai devreme, știrile false au depășit hotarul online, or noi continuăm să ne orientăm eforturile exclusiv pe această dimensiune. Utilizatorii de surse de informare online nu sunt cei mai afectați de știrile false, deoarece ei au acces la mai multe resurse informaționale și au posibilitatea să verifice veridicitatea informațiilor.
 
Există însă un grup enorm de consumatori de media care utilizează drept surse de informare posturile TV sau anumite publicații. Cum îi avertizăm pe acești consumatori despre știrile false? Cum îi educăm pe ei să abordeze critic informațiile pe care le citesc sau privesc? Vă amintiți de doamna care în campania electorală vorbea senină în fața camerei că a auzit la TV sau a citit în ziar despre cei 30 000 de sirieni? Nu cred că ea a urmărit pe rețelele de socializare mesajele privind combaterea acestei știri false.
 
Pentru a înțelege mai bine fenomenul știrilor false am să fac o paralelă cu un alt fenomen, care a devenit comun și conștientizat de majoritatea societății – poluarea mediului ambiant. Pentru a-l preveni se întreprind acțiuni complexe, începând de la elaborarea și implementarea politicilor publice, până la mobilizarea comunităților, educarea copiilor, dezvoltarea pozițiilor ferme în raport cu problemele de mediu. Iată că știrile false și manipularea opiniei publice au devenit o problemă globală similară poluării mediului, cu impact la fel de grav pe termen lung. Prin urmare, pentru a combate sau minimiza efectul știrilor false este nevoie de acțiuni coordonate la toate nivelele, cu bătaie lungă. Este nevoie de timp, de răbdare și de conjugarea eforturilor. În ceea ce privește rolul Consiliului de Presă, da,  acest for trebuie să fie unul din elementele care mobilizează societatea în combaterea știrilor false. Nu știu dacă putem câștiga lupta, dar sunt ferm convinsă că putem reduce efectul știrilor false și putem forma atitudini critice consumatorilor de media față de ceea ce citesc sau vizualizează.
 
M. A.: Cât de des apelează cetățenii la Consiliul de Presă din Moldova, solicitându-vă să luați măsuri față de instituțiile media care, prin intermediul știrilor sau a materialelor false, le prejudiciază imaginea? 
 
I. B.:
Dacă acum șapte ani, când acest mecanism abia a fost lansat în Republica Moldova, eram foarte rezervată față de șansele de existență a Consiliului de Presă, astăzi afirm că acest mecanism de auto-reglementare a presei a apărut în cel mai oportun moment pentru Republica Moldova. Pentru comparație, dacă în 2010 au fost depuse zece plângeri, anul curent, doar în primele șase luni avem deja depuse peste 20 de plângeri. Aceste date demonstrează că și mass-media, dar și societatea au încredere în Consiliul de Presă. În acest context, știrile false nu au nici o șansă să câștige lupta.
 
M. A.: Ați putea aduce exemple, când Consiliul de Presă a luat atitudine în astfel de cazuri?
 
I. B.:
Ședințele Consiliului de Presă sunt publice, la fel și agenda acestor ședințe. Dacă le răsfoim, vedem că în cadrul fiecărei ședințe a Consiliului de Presă au fost examinate plângeri care vizau publicarea sau difuzarea știrilor false. Or, știrile false nu sunt lansate întotdeauna în scopul de manipulare a alegătorului, deseori ele sunt difuzate de mass-media pentru a obține vizualizări. Anumite erori, cum sunt lipsa opiniei tuturor părților vizate de subiect, prezentarea incompletă a faptelor, neverificarea informațiilor din mai multe surse pentru a se asigura veridicitatea acestora etc, adesea sunt admise intenționat, pentru că sporesc numărul de vizitatori pe site sau audiența TV.
Spre exemplu, la ultima ședință a Consiliului de Presă, din cinci plângeri examinate, patru au vizat știri false sau știri eronate, care au fost difuzate/publicate fie din lipsa de profesionalism a jurnalistului, fie intenționat, pentru a spori efectul de exclusivitate a știrii. Or, mass-media nu poate să lanseze acuzații fără a aduce dovezi sau să ignore prezumția nevinovăției. Din păcate, publicarea unor astfel de materiale lezează drepturile unor persoane și dezinformează consumatorul de media.
În toate cazurile evidente de încălcare a normelor deontologice Consiliul de Presă a luat atitudine.
 
M. A.: Care dintre instituțiile media din Moldova sunt cele mai des vizate în petițiile cetățenilor? Cum explică managerii acestor instituții astfel de derapaje? Atunci când sunt invitați la ședințele CP, ce explicații au?
 
I. B.:
Nu vreau să scot pe nimeni în fața careului pentru mustrare. Însă vreau să menționez că mijloacele de informare care sunt conectate la diverși lideri politici sunt cele mai des vizate în plângerile depuse la Consiliul de Presă. Iar pe cât crește nemulțumirea consumatorilor de media, pe atât descrește responsabilitatea și credibilitatea acestor medii, care ignoră prevederile Codului deontologic și recomandările formulate de Consiliul de Presă.
 
M. A.: Ce întreprinde Consiliul de Presă pentru ca prevederile Codului deontologic, în special, cele privind acuratețea faptelor, să fie respectate de către jurnaliști?
 
I. B.:
Consiliul de Presă promovează prevederile Codului Deontologic al Jurnalistului - monitorizează mass-media pentru a identifica abaterile majore sau anumite fenomene și formulează recomandări pentru a exclude deficiențele. Totodată, Consiliul de Presă solicită implicarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în cazul unor încălcări grave a principiilor deontologice de către radiodifuzori și, nu în ultimul rând, Consiliul de Presă formulează pentru mass-media sau pentru autoritățile publice care furnizează informații pentru presă recomandări privind tratarea unor teme sensibile.
 
M. A.:  Germania a adoptat la începutul anului curent legi care prevăd amenzi în valoare de 50 de milioane de euro pentru rețelele de socializare care nu şterg postările cu ştiri false. Nu credeți că și guvernanții noștri ar trebui să se gândească la anumite măsuri preventive? Pentru ca cineva concret să poată fi tras la răspundere în cazul în care va difuza și pe viitor știri false, gen „cei 30 de mii de sirieni”?
 
I. B.:
Aplicarea unor sancțiuni ar fi o soluție, dar nu cred că este unica posibilitate de a contracara fenomenul știrilor false. În plus, este nevoie de maturitate din partea autorităților publice ca să poată aplica corect și imparțial astfel de sancțiuni, or autoritățile din Moldova nu cred că o au.
 
Într-o altă ordine de idei însă, cred că sunt încă suficiente resurse care nu au fost epuizate pentru prevenirea știrilor false și pentru educarea consumatorului de informație. Avem mult de lucru la capitolul educație, atât a copiilor, tinerilor, cât și a adulților. Dar am să repet, programele educative trebuie să iasă din formatul comunicării online și să fie încadrate în modalitățile de comunicare directă cu locuitorii din comunitățile rurale prin organizarea cercurilor de discuții, dezbateri, comunicarea directă cu formatorii de opinie din comunități etc.